Spitalul de Urgență Moinești, un exemplu pentru sistemul românesc de sănătate

15 mai 2019

5 minute citire

În timp ce spitalele publice din Moldova sunt vizate de restructurări, care ar putea duce la o reconfigurare esențială a serviciilor medicale, la Moinești, județul Bacău, funcționează unul dintre cele mai performante spitale din România.

Reconfigurarea rețelei de spitale publice, a spectrului de servicii medicale, dar și volumul acestora a fost propusă de Ministerul Sănătății în februarie, într-un master plan regional de servicii de sănătate pentru zona de Nord-Est a României. Documentul, încă nedefinitivat și foarte mult dezbătut, conține soluții de restructurare a instituțiilor medicale ce nu mai generează performanță, lucrează la jumătate de capacitate și nu mai corespund nevoilor actuale de sănătate.

În timp ce viitorul unor instituții medicale rămâne incert, Spitalul Municipal de Urgență Moinești, aflat într-o localitate de numai puțin peste 20.000 de oameni, surprinde printr-o reușită incredibilă, o evoluție împotriva curentului. Instituția înregistrează anual mai mulți pacienți decât locuiesc în Moinești și, dacă natalitatea scade, ca indicator general, la Moinești se înregistrează 3 nașteri pe zi (1.200 anual), se fac operații performante de ortopedie, laparascopie, există o unitate de cercetare, iar numărul secțiilor, în loc să scadă din lipsă de specialiști, este în continuă creștere.

Adrian Cotîrleț este managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești deja de 18 ani. Povestim tete-a-tete despre cum a reanimat spitalul aflat în pragul falimentului, abia eliberat din sala de operație. Glumește și spune că nu există o formulă standard de succes din a transforma un spital mic și necompetitiv într-o unitate performantă în România – „i-au plăcut foarte mult banii europeni” și nu doar atât, a știut cum să-i acceseze.

„Ne-au plăcut foarte mult banii europeni”

„Am preluat acest spital la 1 martie 2001. Atunci aveam 230 de paturi, 30 de medici și 8 secții și compartimente. În 18 ani, timp în care sistemul medical din România a trecut prin mai multe furtuni, această instituție a avut o evoluție atipică. De la 230 de paturi și cei 30 de medici am ajuns astăzi la 414 paturi, 116 medici și avem 35 de secții și compartimente. Din 2001 am început colaborarea cu ONG-uri europene. A început să ne placă foarte mult banii europeni. Dezvoltarea acestui spital s-a bazat pe investiții din afară, dar bani albi, curați”, explică managerul.

În această instituție se fac laparoscopii din anul 1994, fiind a șasea unitate din România care debuta cu acest tip de intervenție chirurgicală. Între timp, s-a dezvoltat chirurgia toracică, cea vasculară, buco-maxilo-facială, cea ortopedică. Spitalul dispune de o secție de ATI cu 21 de paturi, cu sistem de telemedicină care ajută medicii să urmărească în orice clipă parametrii vitali ai pacienților, patru săli de operație unde se fac pe parcursul unui an 4.000 de operații, la care se adaugă aproximativ 500 de cezariene, există un laborator ce dispune de soluții IT pentru a trimite instant rezultatele medicului pe calculatorul acestuia, un aparat tomograf și un RMN, iar pentru urgențe există un heliport. Dincolo de partea clinică, există și un centru de cercetare, unde se fac studii clinice.

Adrian Cotîrleț spune că nu a luat niciodată în calcul soluțiile de externalizare a serviciilor medicale și non-medicale. Conceptul de concentrare a tuturor nevoilor pacientului într-o singură unitate a funcționat: peste 20.000 de oameni vin anual să se trateze în acest spital. Pare neverosimil dacă ne amintim că Municipiul Moinești numără, în total, această populație.

„Anul trecut numai 18 la sută din pacienții tratați aici au provenit din Moinești. Alți 73 la sută au provenit din 91 unități administrativ-teritoriale de pe raza județului Bacău, iar restul 9 la sută – din 34 de județe ale țării”, ne explică managerul.

Așadar, de ce lipsa banilor, a medicilor, depopularea și neajutorarea experimentată adesea în sistemul medical românesc nu se vede în acest mic municipiu din Moldova? Răspunsul este în soluțiile de finanțare externă și o bună administrare a lor. Pe parcursul ultimilor zece ani aici s-au investit aproximativ 30 de milioane de euro în tehnică și condiții hoteliere, iar managerul nu are intenția să se oprească aici. Alte două unități separate, cu peste 1.000 de metri pătrați la sol, urmează să fie construite de la zero.

„Acum, este în derulare un proiect de dotare a ambulatoriului de specialitate în valoare de 2 milioane de euro, iar un alt proiect vizează mărirea suprafeței construibile a spitalului cu aproximativ 1.000 de metri pătrați. Ne propunem să lărgim compartimentul de spitalizare de zi și vom lărgi numărul cabinetelor de specialitate. Mai există alte două proiecte în etapa de studiu conceptual: ne propunem modernizarea blocului operator aseptic, vom amenaja o sală de operație nouă și le vom îmbunătăți pe cele existente. Al doilea proiect este destul de ambițios. Va fi o construcție de 600 de metri pătrați la sol pe 6 etaje în care vom muta Maternitatea, Pediatria, ATI și laboratorul clinic. Pe suprafața rămasă vom extinde serviciile de neurologie, cardiologie”, explică managerul. De altfel, instituția a analizat strategic evoluția necesităților în sistemul medical și a dezvoltat o serie de servicii de reabilitare, care sunt la mare căutare de tot mai mulți pacienți aflați după accidente rutiere, intervenții de protezare, AVC sau infarct.

„Nici nu se mai aude trenul la Moinești”

Așa glumește managerul când vorbește despre angajații săi. A reușit să adune în spital 116 medici, deși a pornit de la doar 30, la care se adaugă 211 de asistente medicale. O mare parte dintre ele au mers să facă studii superioare, fiind încurajate de instituție. În afară de salariile decente pe care le oferă – salariul mediu lunar fiind de 7.772 lei, medicii care au venit la Moinești au primit în folosință apartamente reparate tot cu fondurile spitalului. Așa, spune managerul, cele patru reguli de care se conduce au ajutat Spitalul de Urgență Moinești să se dezvolte într-o perioadă în care medicina și felul în care este accesată se schimbă fundamental. Cele patru reguli ale succesului sunt: echipe medicale profesioniste, tehnică medicală performantă, condiții hoteliere decente și o simbioză dintre spital, personal medical și pacient.