Transilvania Business
Energie Energy Mirror Of Romania Fonduri Europene Sibiu Slider Ultimele stiri

Schimbările climatice, tema fierbinte evitată de liderii UE la Summit-ul de la Sibiu

Întruniți la Summit-ul informal de la Sibiu, în 9 mai, liderii Europei unite au atacat, pe lângă problemele politice, teme economice, de la uniunea economică, monetară și bancară la politica comercială în competiția cu China și în alianță cu Statele Unite ale Americii. Tema schimbărilor climatice a fost evitată însă elegant de șefii de state și de guverne din UE. Între timp, Consiliul European a adoptat noua agendă strategică, unde printre cele patru priorități regăsimconstruirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei”. Detalii despre AGENDA STRATEGICĂ găsiți AICI

 

Dacă e să ne preocupăm de temele economice la care am așteptat un răspuns inițial, una dintre acestea este cea a energiei. Europa și-a propus ținte extrem de generoase pentru a reduce emisiile de carbon cu 30% până în 2030, respectiv de a ajunge la 80% sau chiar o neutralitate de carbon, cum vom arăta mai jos, în 2050 și, de asemenea, lucrează, prin proiectele de interes comun și alte parteneriate, la asigurarea unei tranziții cât mai line spre primul stop. Dacă în privința reducerii emisiilor de carbon, încă e de lucru, deoarece sunt state în care predomină încă producția de energie din cărbune, costurile mari privind trecerea spre o economie verde dificil de suportat mai ales pentru statele est europene, problema stocării de energie electrică este încă nerezolvată și multe altele, în ceea ce privește asigurarea tranziției, proiectele de infrastructură dezvoltate avansează, atât în ceea ce privește diversificarea furnizării și, implicit, diversificarea rutelor de transport gaze naturale și energie electrică. Să nu uităm, de asemenea, că numărul terminalelor de gaz natural lichefiat care sunt în construcție este în creștere în Uniunea Europeană.

Un alt aspect de menționat este acordul provizoriu obținut de președinția rotativă a României la Consiliul Uniunii Europene asupra modificării Directivei Gazului al cărei scop este, așa cum au precizat reprezenanții țării noastre, “de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor”.

Revenind la Consiliul European de la Sibiu, președintele României, Klaus Iohannis a fost provocat pe această temă, a securității energetice, mai ales a statelor din Estul Europei care depind de resursele rusești, dar a răspuns diplomatic. “Pe agenda strategică, cu siguranță se va regăsi. Astăzi, bănuiesc că în cadrul discuțiilor vom aborda pentru a stabili liniile directoare pentru agenda strategică pentru următorul mandat și chestiuni legate de climă, chestiuni legate de securitatea energetică, toate acestea vor fi discutate. Veți vedea în Declarația de la Sibiu că multe chestiuni vor fi enunțate, dar următoarea fază este la consiliul din iunie când stabilim agenda strategică pentru următorul mandat”, a fost răspunsul președintelui.

 

Tematica schimbărilor climatice arde Europa

 

Domeniul energetic nu mai poate fi separat după Acordul de la Paris de problematica extrem de complexă a schimbărilor climatice. Tematica ne-am fi așteptat să se regăsească pe agenda liderilor UE, mai ales că înainte de Comsiliul European informal, pe lista priorităților mai multor șefi de state și de guverne, schimbările climatice se aflau în capul listei.

Spre exemplu, Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze, expunându-și viziunea și ambițiile pentru Europa a enumerat ca primă prioritate: “Să ne pregătim pentru provocările climatice” în ciclul următor, 2019-2024.
De altfel, Franţa, alături de alte 7 state europene – Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Luxembourg, Danemarca şi Suedia, nu întâmplător mare parte a statelor care au implementat proiecte sustenabile în ceea ce privește producția de energie electrică din surse regenerabile, au atras atenția asupra acestei problematici și au solicitat, printr-un text pe care l-au agreat, „o politică mai ambiţioasă în materie climatică” și emisii de carbon zero în 2050. 

De altfel, există și o presiune civică puternică în acest sens, prin intermediul Rețelei Europa de Acțiune Climatică, la care s-au raliat o serie de organizații și orașe de pe bătrânul continent.

“Oamenii de știință spun că ne confruntăm cu o urgență climatică. Avem nevoie de o acțiune decisivă în următorii 10 ani pentru a ne pune pe un drum transformator în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, inclusiv eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 ° C. Trebuie să acționăm imediat pentru a ajunge pe drumul cel bun pentru un viitor sănătos, corect și viabil. Acest lucru nu numai că va reduce impactul devastator al schimbărilor climatice, dar va aduce, de asemenea, beneficii economice și sociale majore, atrage noi investiții, creează noi locuri de muncă de calitate și limitează daunele aduse sănătății”, se arată în chemarea la acțiune a rețelei care a devoltat în cinci puncte direcțiile în care se așteaptă acțiunea din partea liderilor europeni. Acestea ar fi: Să se angajeze să accelereze acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și să atingă cât mai curând posibil emisiile zero, să planifice încheierea utilizării combustibililor fosili și să acorde un sprijin puternic eficienței energetice, energiei regenerabile și reducerilor de emisii din afara sectorului energetic, să asigure o tranziție echitabilă și corectă și să asigure că UE își sporește sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare în vederea atenuării și adaptării la schimbările climatice, să crească eforturile de a introduce economia circulară și de a spori eficiența resurselor și să recunoască protecția biodiversității și restaurarea ecosistemului ca o componentă crucială a acțiunii privind schimbările climatice.  Europa se vrea responsabilă  Că tema – sună, poate, impropriu – este importantă rezidă din faptul că aceasta și-a făcut loc în Declarația de la Sibiu, publicată în timp ce summit-ul era în desfășurare. Însă formularea e generalistă, iar alte puncte concrete în ceea ce privește schimbările climatice nu au fost anunțate. “Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice”, se poate citi în declarație. Nici reprezentanții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European (PE) nu au fost mai concreți, preferând răspunsurile diplomatice și chiar eschivarea.
“Firește și la capitolul schimbări climatice vrem să avem un rol de prim rang, nu e nevoie de un radicalism de mediu, este nevoie să mergem către o economie verde”, a subliniat președintele PE, Antonio Tajani în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o în timpul summit-ului.

Întrebat dacă este de acord cu alocarea unui buget de 25% combaterii schimbărilor climatice şi energiei, Antonio Tajani a evitat un răspuns, deşi i s-a adresat această întrebare în două rânduri. Propunerea acestei alocări generoase a fost reamintită la Bucureşti, la Reuniunea informală a miniștrilor Energiei din statele Uniunii Europene (UE), una din reuniunile organizate sub președinția română a Consiliului Uniunii Europene, la care a participat Miguel Aris Canete, comisarul european pentru Politici Climatice și Energie.

Comisia Europeană a solicitat un buget majorat în exercițiul financiar 2021-2027 care va fi negociat cel mai probabil cu viitorul Parlament European.

“Cred că Uniunea Europeană are dreptate să atragă atenţia colectivă asupra riscurilor pe care ni le pune în faţă realitatea. Îi înţeleg foarte bine pe tineri, cei mai tineri europeni nu mai erau pe străzi în ultimii ani, când eram tânăr, eram pe stradă tot timpul, dar iată că lucrurile s-au schimbat şi mă bucur că tinerii europeni au hotărât să îşi ia soarta în mâini şi să îi cheme pe lideri să facă ceea ce trebuie să facă. Am studiat cu atenţie scrisoarea celor 7 state membre (n.a. cele amintite mai sus), în legătură cu această nouă ţintă pentru 2050, sunt de acord cu ea, dar trebuie să spun că avem o primă ţintă care trebuie să fie atinsă până în 2030. Deci, haideţi să ne concentrăm pe măsurile imediate şi urgente şi să nu încercăm să scăpăm de răspundere fixând nişte obiective îndepărtate, cu mult timp după durata vieţii noastre active”, a fost poziția președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, chestionat asupra acestei problematici.

“Tânăra generaţie este mult mai unită în jurul acestei probleme decât statele membre. Adevărul este că nu s-a schimbat numic în legătură cu aceste diyiuni şi păreri diferite între statele membre. Cee ace este nou pentru mine este această presiune energică, proaspătă. Sunt absolut sigur că politicienii nu vor avea un viitor fără această sensibilitate şi imaginaţie, poate nu mâine, dar poimâine cu siguranţă vor avea de pierdut”, a fost răspunsul lui Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Pentru a închide pe moment această temă amplă, am mai aminti că între timp, la București, a avut loc reuniunea informală a miniștrilor Mediului din UE, unde din nou s-a reafirmat importanța acțiunii împotriva schimbărilor climatice.

“Aceste efecte sunt din ce în ce mai vizibile, manifestându-se în mod direcct de la un stat la altul, de la o regiune la alta”, a punctat Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministru al Mediului, care a prezidat reuniunea, continuând: “Prioritatea mea ca ministru al Mediului, ca și cetățean european este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cum putem să facem acest lucru? Foarte ușor, trebuie să avem în vedere reducerea consumului de energie și a utilizării unor produse cu amprentă de carbon redusă. În mod indirect, alegerile cetățenilor sunt importante pentru dezvoltarea unei economii circulare și a unor noi modele de afaceri care pot determina crearea de noi locuri de muncă și de creștere economică”.

În acest proces trebuie cuprinsă întreaga societate, de la factori de decizie la cetățeni, a mai subliniat ministrul, de aceeași părere fiind și Miguel Aris Canete, comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, revenit la București pentru reuniunea informală.

În contextul diferențelor între regiuni, sociale, economice etc., ministrul a mai punctat că: “În cadrul Consiliului am agreat că avem nevoie de o gamă mai largă de instrumente financiare la nivelul Uniunii Europene care să furnizeze stimulente pentru promovarea investițiilor private în inovațiile tehnologice necesare, inclusiv finanțarea sporită pentru cercetare-dezvoltare”.

de Ligia VORO

Articol publicat în ediția print a TB 87, iunie 2019

Cum s-a văzut Summit-ul de la Sibiu din 9 mai, puteți lectura AICI, AICI și AICI.

Comentarii

Comentarii

Related posts

Concurență mare pentru un contract de 19 milioane de euro care prevede colectarea deşeurilor în Alba

Stefana Muresan

CFR SA – 48 de șantiere pe rețeaua feroviară, în valoare de 141,6 milioane lei

Stefana Muresan

Satu Mare: Investiție de aproape 50 milioane de euro în domeniul combaterii inundațiilor

redactia

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More