Brașov Finante-banci Slider Ultimele stiri

Călin-Mihai Rangu, președinte ISF: “Se va trece de la asigurări ca produs la asigurări ca serviciu”

Călin-Mihai Rangu, președinte al Institutului de Studii Financiare (ISF) și director Direcția Supraveghere Intermediari, Scheme de Garantare și Monitorizarea Regulilor de Conduită din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), ne-a prefigurat, într-un interviu pe care ni l-a acordat, cum va arăta viitorul piețelor financiare, odată cu digitalizarea tot mai accentuată.

 

Cum se implică Institutul pentru Studii Financiare în educația financiară și în cea de formare continuă?

Încercăm să organizăm seminarii, conferințe, al căror nivel să fie peste nivelul comercial al conferințelor clasice. Din acest motiv ne implicăm pentru că trebuie să transmitem informații pe care oamenii nu le au sau le sunt transmise parțial în funcție de interesul comercial al unuia sau al altuia.

ISF vrea să fie un think-tank în care combinăm piața financiară, conceptele financiare clasice, bazate pe hârtie, cu noile tehnologii care sunt aplicate pe piața financiară și cu elementele de management pentru că, până la urmă, managamentul trebuie să fie al acestor două componente și să producă o eficiență pe piață pentru compania care vinde și să fie corect pentru clienți, pentru că un sistem financiar trebuie, în primul rând, să protejeze interesele consumatorului. Acesta este rolul autorității, de fapt, să ne asigurăm că întotdeauna ceea ce se întâmplă, se întâmplă din perspectiva drepturilor și intereselor consumatorilor.

 

Cum va schimba digitalizarea piața asigurărilor din punctul dvs. de vedere?

Digitalizarea este unul dintre elementele majore în asigurări chiar față de sistemul bancar. Acolo avem sisteme de plăți, sistemele de plăți se digitalizează, tot ce se inventează se inventează în jurul plăților pentru că oamenii trebuie să facă o plată, lucrează cu cash sau fără cash. În asigurări, tehnologiile sunt mult mai versatile pentru că se aplică mai rapid conceptele, de exemplu Big Data. Big Data este un concept în care se adună foarte multe date, structurate și nestructurate, nestructurate înseamnă din mediile sociale, și se poate stabili profilul de asigurare al unui om, care ar fi riscurile lui și, utilizând o tehnologie, tu poți să îți dai seama ce riscuri prezintă un om pentru o companie și astfel se face un preț care este adaptat profilului acelui om. Până acum în asigurări se mergea pe principiul mutualității, erau 1 milion de cetățeni, per ansamblu se stabilea un preț. Acum se trece de la volumul acesta mare de masă nedeterminată la o individualizare a riscului pe om. Această utilizare a tehnologiei în asigurări ridică foarte multe probleme pentru reglementator, supraveghetor, pentru că sunt probleme de etică: cât poți să mergi cu prelucrarea datelor clientului? Avem GDPR-ul, dar asiguratorii au, clar, un interes legitim, ei trebuie să folosească metodele acestea, dar trebuie să ai niște bariere etice să nu le depășești, să nu folosești aceste metode fără ca acel client să le cunoască, să cunoască utilizarea acestora pe el și să accepte. Temerea foarte mare, utilizând tehnologiile informatice, este că asiguratorii pierd controlul a ceea ce se procesează. Inteligența artificială este programată de niște softiști, pe niște algoritmi, softistul știe ceea ce codează, iar cel din business îi spune în principiu ceea ce vrea să obțină. Inteligența artificială, rețelele neurale, de exemplu, învață din propria experiență. În momentul în care o rețea și un sistem învață din experiența trecută – așa se și antrenează rețelele, introduci 5.000 de cazuri, rețeaua a învățat un model de comportament, un pattern al unei anumite tipologii, de exemplu în spălarea banilor, el avertizează asupra unei persoane, însă nu mai știe să răspundă de ce a identificat persoana respectivă și, practic, zona de business pierde controlul modului în care sistemul procesează și acest lucru nu trebuie să fie permis, trebuie să existe niște reglementări și niște controale.

Problemele de etică sunt generate de faptul că nu li se comunică oamenilor și oamenii nu înțeleg ce li se întâmplă și atunci sunt expuși.

Cum sunt protejați clienții din piața se servicii financiare de atacurile cibernetice?

Aici vorbim de managementul securității care presupune că trebuie să aplici niște standarde, niște principii ca să protejezi aceste informații într-un mod corespunzător.

Noi, de exemplu, în ASF am emis o reglementare privind riscurile operaționale generate de IT, ce trebuie să facă firmele din asigurări pentru a avea un nivel mai ridicat de maturitate informatică, pentru a nu avea astfel de probleme. Deci ele intră, implicit, în sisteme de guvernanță care sunt legiferate de legile specifice domeniului financiar.

 

Sunteți vicepreședinte în Comitetul InsurTech Task Force (ITF) din cadrul Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), care este rolul acestei structuri?

Acolo s-a creat o structură de tip FinTech, astfel încât să gestioneze unitar la nivel european toate aceste tendințe inovatoare. Și în România, în cadrul ASF, am înființat un hub de inovații tehnologice, pe care îl coordonez, similar cu hub-ul european, pentru că se dorește înființarea unui hub european, o rețea a hub-urilor naționale.

În momentul acesta suntem în etapa de a documenta și a face studii, analize. S-au făcut analize pe Big Data, cu toată problematica din jur, se analizează cloud computing, facilitatorii de inovație și barierele pentru că sunt foarte multe bariere legislative care inhibă inovația.

Astăzi, s-a discutat despre Directiva europeană privind Distribuția în Asigurări –IDD (Insurance Distribution Directive) în care se vorbește despre hârtie, că trebuie să informezi pe hârtie clientul. Într-o lume digitalizată, hârtia dispare, tu trebuie să ai și formele electronice de informare. Deci, pentru barierele acestea trebuie găsite soluții, dacă ele sunt prin directive europene, nu pot fi eliminate ușor, dar tu trebuie să știi să le aplici și să le promovezi. Acesta este unul dintre scopurile pe care le avem la EIOPA, eliminarea barierelor legislative care încurcă dezvoltarea tehnologică.

Pe de altă parte, noi trebuie să controlăm dezvoltarea tehnologică pentru a nu o lua razna și să afecteze consumatorii.

 

Cum dezvoltați hub-ul InsurTech în România?

Avem întâlniri periodice, avem în hub 10 companii de IT, 10 companii de asigurări și 10 asociații ale celor interesați, hub-uri de inovație, clusterul de la Cluj, de exemplu. Ei vin și prezintă ce fac, tendințe, iar noi prezentăm ca ASF ce se întâmplă la nivel european pe piața de asigurări ca să le dăm idei, deci este un fel de brainstorming ca oamenii să și învețe ce se poate face cu tehnologia. În România este o inerție foarte mare din cauza problemelor în asigurări din trecut, încă mulți sunt ocupați cu problemele de zi cu zi și nu privesc în perspectivă și e posibil să apară alții care să le ia piața fără să își dea seama ce li se întâmplă.

 

Cum vedeți evoluția pieței de asigurări, cum ne vom asigura în viitor?

Pentru generația tânără, cei care sunt până în 30-40 de ani, probabil prin telefonul mobil ar trebui să se întâmple totul, și noi dăm tot timpul exemplul asigurărilor la cerere, on demand insurance, în care tu ar trebui să îți cumperi o asigurare CASCO când mergi cu mașina, nu să dai 1.000 de euro pe un CASCO pentru un an de zile și, fie de mergi, fie nu, tu plătești. Am ieșit acum cu mașina, îmi activez pe telefon, dau 10 euro, sunt asigurat, ajung cu mașina acasă, opresc asigurarea. Se va trece de la asigurări ca produs la asigurări ca serviciu.

 

Probabil, apariția acestor servicii este favorizată de noile modalități de mobilitate – car-sharing, ride-sharing, mașini inteligente etc.

E favorizată, bineînțeles. De fapt, se și zice că asigurarea RCA o să dispară în momentul în care vor apărea mașinile inteligente, pentru că ridică o problemă a subiectului pe care îl asiguri. Pe cine asiguri, pentru că mașina inteligentă merge singură? Cineva va plăti o asigurare, dar probabil va plăti constructorul, cel care vinde mașina, pentru că mașina aceea va fi responsabilitatea lui dacă intră în gard și produce prejudicii, nu va mai fi a omului, pentru că omul va fi ca în taxi. Se va schimba filosofia și se merge către alte tipuri de asigurări, tipurile clasice vor dispărea încet-încet.

 

Despre ISF

Institutul de Studii Financiare (ISF), înființat prin fuziunea dintre Fundaţia Institutul de Management în Asigurări şi Fundaţia Institutul de Asigurări, și-a început oficial activitatea în 13 august 2015.
Noua entitate dedicată pregătirii profesionale – cu precădere în sectorul serviciilor financiare nebancare – are ca fondator Autoritatea de Supraveghere Financiară și este susținută de asociaţii reprezentative din domeniu, în calitate de membri. ISF are în prezent centre la Brașov, Suceava, Constanța, Timișoara.

de Ligia VORO

Articol publicat în ediția print a TB 85, aprilie 2019

Despre conferință puteți citi AICI

Related posts

Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, atrage o investiție de 500.000 de euro din partea Neogen

Stefana Muresan

City Gate Plaza Refurbishment

Ionut Oprea

Banca Mondială, asistență tehnică pentru dezvoltarea Brașovului

Stefana Muresan

Leave a Comment