Conf. univ. în cadrul ASE București, Laura Elly Naghi, director formare profesională al Institutului de Studii Financiare, a fost unul dintre motoarele organizării Conferinței Europene a Serviciilor Financiare, aflată la ediția a III-a, însă, în interviul pe care ni l-a acordat am încercat să desenăm un tablou al educației financiare în România.
Cum arată educația financiară în România și cum pot fi integrate toate aceste platforme nișate, neinterconectate, prin care diferite autorități, instituții, asociații încearcă să aducă mai aproape de cetățeni conceptele din piețele financiare?
Pornind de la statistici internaționale, România este pe ultimul loc, asta înseamnă că unul din cinci români nu știe concepte de bază, legate de elemente financiare. Nu vorbim doar de domeniul asigurărilor sau de domeniul pensiilor private sau de domeniul pieței de capital, ci de concepte banale, cum sunt ce este un card de credit sau ce este rata inflației sau dobânda, cum se calculează, unde apare ea și de ce mă impactează pe mine.
Apropo de ceea ce înseamnă educație financiară există o serie de actori, fie actori privați, fie actori publici, aici mă refer la instituții publice, reglementatori, autorități, care s-au preocupat, în ultimii trei ani din ce în ce mai mult, să aducă în prim plan conceptul și nevoia de financial literacy. Există platforme numeroase care așa cum ați pus nu sunt interconectate. Însă, de exemplu, există semnat un memorandum între Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României (BNR), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), toate entități publice, care nu spun decât: haideți să vorbim despre educație financiară pentru cel care este în școală, adică pentru generația care va termina școala și va deveni tânăr absolvent și va deveni începător în ale populației active.
Există, după cum spuneam, inițiative în sistemul asigurărilor, în sistemul bancar, a se vedea platforma de educație financiară a Asociației Române Bancare, a se vedea platforma ASF-ului, a se vedea cea a Bursei de Valori București (BVB). De ceea ce este nevoie în momentul acesta, pentru că este unul dintre punctele precizate în acel memorandum pe 5 ani, este crearea acelei Carte albe a tuturor operatorilor, a tuturor proiectelor de educație financiară.
Și cred că în măsura în care ar exista o coeziune pe zona aceasta și s-ar centraliza toate proiectele, și eforturile ar fi nu neapărat pe crearea unui proiect de educație financiară, ci pe crearea unor legături, cred că beneficiarii direcți se vor multiplica.
Pe când să ne așteptăm ca proiecte de educație financiară pentru tineret să își găsească un firesc loc în programa școlară?
Se fac eforturi și există efecte deja în proiecte atât pentru studenți, cât și pentru elevii claselor a VII-a și a XI-a, cât și pentru profesorii acestora. Acesta este un pas nou, care a apărut după ani buni în care BNR-ul, ASF-ul s-au preocupat de introducerea educației financiare ca disciplină începând cu 2020 sau 2023. Se lucrează la o curriculă a acestei discipline și se lucrează la o formare de formatori, se lucrează la o formare a profesorilor care vor preda acea disciplină.
Veți fi implicat ca institut în această formare?
Institutul de Studii Financiare este implicat în proiectele de educație financiară alături de reglementator, dar și alături de ceilalți actori – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România – UNSAR, Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România – UNSICAR, adică fiecare asociație profesională sau patronală conștientizează această nevoie și suntem și noi, în calitate de entitate non-profit care avem și această latură, asigurăm oarecum legătura între mediul academic și mediul de afaceri. Și suntem implicați și ne dorim prin expertiza pe care institutul a acumulat-o în ultimii 17 ani de când a fost înființat să participăm pe zona aceasta de dezvoltare de curricule, pe zona de formare de formatori, pe zona de dezvoltare de materiale, de instrumente de evaluare.
Cum se poate preda educația financiară astfel încât să fie prietenoasă pentru elevi?
Pe zona de copii este atât de ușor să te joci cu ei, să ai tot felul de joculețe, gamification, este la ordinea zilei, este ușor să faci simulări cu ei. De exemplu să mergi pe zona de buget personal, dacă ai 1.000 de lei ce faci ci cu ei? Dacă ai varianta să investești într-o fabrică de pâine sau într-o fabrică producătoare de mașini luxoase, în ce ai investi? Gândește-te că apare o catastrofă naturală sau apare un eveniment politic important, ce crezi că se va întâmpla cu investiția ta. Există platforme în care te poți juca, poți simula, cum e Asiguropolis, dar nu numai.
de Ligia VORO
Articol publicat în ediția print a TB 85, aprilie 2019
Despre conferința ECFS2019 puteți citi AICI
