Agricultura Industrie Mureș Slider Ultimele stiri

Liviu Bădărău, directorul de vânzări AZOMUREȘ: “Potențialul de consum poate atinge în următorii ani 3 milioane de tone”

Liviu Bădărău, directorul de vânzări Azomureş, ne-a vorbit în interviul pe care ni l-a acordat despre gama de produse pe care compania din Târgu Mureș a dezvoltat-o şi o promovează, a explicat de ce are solul nevoie de substanţele nutritive din componența îngrăşămintelor şi care sunt perspectivele pieţei naţionale în acest domeniu.

 

Ce produse noi a dezvoltat și promovează Azomureș și cum au fost primite acestea de către fermieri? 

Am lansat pe piață în urmă cu doi ani o nouă gamă de produse complexe pe bază de azot, fosfor și potasiu, la care am adăugat două macroelemente, magneziu și sulf, elemente extrase dintr-o rocă naturală, din Kieserit. Pe piață le vom promova sub denumirea de NPK + Kieserit. Sunt produse pe care doar compania Azomureș le produce și le comercializează în România.

Testăm aceste îngrășăminte la nivelul fermelor pentru a-i convinge de beneficiile pe care le pot obține prin utilizarea lor. Din fericire, rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Vânzările în continuă creștere confirmă faptul că produsele pe bază de Kieserit sunt un succes pe piață. Tot mai mulți fermieri înțeleg că, folosindu-le, vor avea producții mai mari, de calitate mai bună și, în consecință, profituri mai mari.

 

De ce sunt necesare îngrășămintele într-o agricultură a anului 2019, a secolului XXI, pentru fermierii care au reticențe încă în a investi în îngrășăminte?

Am să vă răspund printr-o întrebare: de ce bem apă în fiecare zi și de ce mâncăm în fiecare zi? Plantele sunt tot organisme vii, care au nevoie de hrană. Dacă facem agricultură și nu investim în substanțele nutritive, plantele consumă resursele existente în sol. Pentru ca și anul următor să avem culturi sănătoase, trebuie să punem la loc ceea ce plantele au consumat cu un an înainte. Este foarte important ca fermierii să facă analize de sol înainte de a decide ce substanțe nutritive să administreze pentru cultura pe care doresc să o înființeze, pentru că fiecare plantă are un consum specific. Rețeta de îngrășăminte trebuie adaptată întotdeauna la condițiile reale din teren.

Putem spune că îngrășămintele minerale sunt în final naturale, pentru că materiile prime pentru îngrășăminte, indiferent că vorbim despre Azotat de amoniu, Uree, Nitrocalcar  sau NP și NPK, sunt obținute din elemente existente în stare brută în natură (gazul natural, Kieserit-ul, apatita, dolomita etc.) pe care le prelucrăm în combinatul de la Târgu Mureș pentru a obține produsele finite într-o formulă și într-o formă care să permită folosirea lor în siguranță și cu beneficii maxime pentru utilizatori.

 

Azomureș sprijină, de altfel, fermierii să facă aceste analize de sol… Intenționează compania să ofere direct acest serviciu?

Dezvoltarea unui departament dedicat care să ofere aceste servicii face parte din planurile noastre de viitor. Există, însă, foarte multe institute, societăți care realizează aceste analize de sol, care nu sunt nici foarte scumpe și nici nu sunt foarte dificil de accesat. Am lucrat, spre exemplu, cu Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) din mai multe județe, care fac analize de sol de foarte bună calitate, la prețuri rezonabile, cu rezultate foarte bune.

 

Azomureș a lansat conceptul 4C. Puteți să detaliați pentru cititorii noștri ce înseamnă acest concept?

Acest concept vine de la 4 lucruri Corecte care sunt: aplicarea îngrășământului potrivit, aplicarea la timp, dozarea potrivită și modul de aplicare potrivit. Contează cât aplici, ce fel de îngrășământ, când îl aplici și modul cum îl administrezi. Toate aceste elemente sunt esențiale pentru a nu arunca banii pe fereastră. Sunt mulți fermieri care le folosesc după ureche și apoi se miră de ce nu au rezultatele scontate.

DCIM100MEDIADJI_0015.JPG

Veți continuă strategia de vânzări pe care Azomureș a adoptat-o în ultimii ani de a-și desface majoritar producția în țară?

Da, în ultimii ani ne-am schimbat strategia și principala piață a noastră este piața din România. În momentul acesta, cea mai mare parte din producție o comercalizăm pe piața românească. În același timp încercăm să fim și un jucător regional aici, în regiunea de sud-est a Europei: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova. Încercăm să intrăm și să ne dezvoltăm și pe aceste piețe.

 

Spuneați de vânzări în creștere – care este perspectiva pentru acest an a companiei Azomureș din punct de vedere al principalilor indicatori economico-financiari: cifra de afaceri și profitul?

Cifra de afaceri nu este neapărat relevantă, pentru că vorbim despre vânzări în tone, deoarece prețul este foarte volatil în această piață. Prețul, de la un moment la altul al anului, poate varia foarte mult în funcție de prețul gazului și al energiei electrice, care sunt două dintre principalele elemente constitutive ale costului de producție.

Azomureș are o capacitate de producție la acest moment de 1,7 milioane de tone, iar din această cantitate ne planificăm să vindem cea mai mare parte pe piața din România. Piața estimată în România este undeva la 2,5 milioane de tone, dar, pe măsură ce fermierii se vor dezvolta și vor investi în studii agrochimice și vor deveni mai profesioniști, potențialul de consum poate atinge, în următorii 4-5 ani, 3 milioane de tone. În momentul actual considerăm că un consum mediu se situează undeva în jurul cifrei de 300 de kg/ha. Raportat la 8 milioane de ha, înseamnă în jur de 2,4-2,5 milioane de tone. Trebuie să ne gândim că fermierii profesioniști folosesc 500-600 kg, poate chiar 700 kg/ha, acesta fiind nivelul la care eram înainte de 1989, când spuneam că agricultura era mult mai „verde”.

Acum, fermierii sunt mult mai atenți la costuri, nu folosesc mai mult decât trebuie. Dar nu poți să obții o producție de 14-15.000 kg de porumb/ha, fără să pui în pământ substanțele nutritive care să asigure această producție. Vorbim aici despre 600-700 kg de îngrășăminte aplicate per total, la semănat, apoi fazial, în diferite formule. Dacă am face doar un mic salt de la o medie, actual estimată, de consum de 300 kg/ha și ne-am duce către 350 kg/ha, ar mai fi în plus 400 de mii de tone de îngrășăminte.

de Ligia VORO

Articol publicat în ediția print TB 87, iunie 2019

 

Related posts

Imaginarul turistic al Balcicului (post)regal

Ligia Voro

România a urcat 17 poziţii în clasamentul PwC Paying Taxes 2020

Papuc Irina

Studiu Coface: evoluție pozitivă a veniturilor în 2018 în sectorul comerț cu amănuntul în magazine nespecializate

Ligia Voro

LeasingWEB, un serviciu de achiziționare în rate a website-urilor dedicat IMM-urilor

Ionel Albu

Grupul Inditex și-a activat magazinele Zara din Vivo Cluj

Nora Dumitrescu

După Airbus și Bell, și americanii de la Lockheed Martin ar vrea să producă elicoptere la Ghimbav

Stefana Muresan

Ion Țiriac demarează lucrările de construcții pe fosta platformă Lemexim din Brașov

Stefana Muresan

Deschidere către comunitate: un arhitect și un jurist al Ordinului Arhitecților Transilvania vor avea program zilnic cu publicul, de luna viitoare

Stefana Muresan

Dunapack Packaging își consolidează operațiunile din România, prin extinderea și modernizarea fabricii din Sfântu Gheorghe

Stefana Muresan

The Landmark, in administrarea Colliers

Ionut Oprea

Bistrițenii de la Monor, investiție de 1 milion de lei în utilaje

Stefana Muresan

„Ambulanța pentru monumente”, printre câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu: „O inițiativă puternică ce poate fi adaptată pentru alte țări din Europa”

Ion Surdu

Bugetarea participativă în Sibiu: 6 proiecte care vor îmbunătăți imaginea orașului

Papuc Irina

Companiile cu profit de 70.000 euro pot solicita 200.000 euro fonduri europene prin Măsura 3 a Schemei de sprijin pentru IMM – „Granturi pentru investiții”. Care sunt condițiile

Papuc Irina

Maramureșul va accesa proiecte transfrontaliere de 3 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Harta învățământului profesional și dual. Aproape 85.000 de elevi se pregătesc să devină meseriaşi

redactia

POZITIV TB: Adrian Cocan, manager Lăptăria cu Caimac – „Pentru domeniul agricultură și lactate va fi nevoie de o susținere directă”

Traian Dan

Case familiale, locuințe protejate și centre de zi moderne vor fi construite în Timiș cu bani europeni

Stefana Muresan

Un om de afaceri italian a amenajat un ambulatoriu pentru copii, la Spitalul Judeţean Arad

redactia

BCR a anunțat, la Techsylvania, lansarea unui program de accelerare a business-urilor tech

Ligia Voro

România – Marea Britanie, post-Brexit. Radu Oprea: Oportunităţi şi perspective de cooperare

redactia

Lista măsurilor fiscal-bugetare anunţate de ministrul Economiei

redactia

Iaurtul “ca pe vremuri”, aruncat pe piață la Cluj. Statul se luptă cu granzii lactatelor

Stefana Muresan

'Sarmizegetusa', noua ”bijuterie” a TAROM

Stefana Muresan

Leave a Comment