Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

FOTO: AZOMUREȘ, lecție integrată despre fertilizanți

O lecție integrată despre fertilizanți, de la cercetare până la aplicarea lor în mod corect în fermele românești, despre piața mondială, despre utilitatea lor într-o lume care trebuie să facă față unor provocări multiple – reducerea suprafețelor destinate agriculturii, coroborată cu o creștere a populației pământului, schimbările climatice și nu numai – a fost oferită participanților la evenimentul – dezbatere organizat de AZOMUREȘ pentru a celebra Ziua Mondială a Fertilizanților, zi aniversată în 13 octombrie.  

 

Introducerea în temele evenimentului a fost făcută de către Ovidiu Maior, PR Manager al companiei AZOMUREȘ.

“Ziua Mondială a Fertilizanților este o inițiativă internațională, susținută de asociațiile din industria mondială a fertilizanților, noi, anul acesta, împreună cu Fertilizers Europe – Asociația Europeană a Producătorilor de Fertilizanți, unde AZOMUREȘ este membru de ani buni, organizăm o campanie și acest eveniment. Ce a presupus campania de până acum? Pe contul de Facebook al companiei am postat în ultimele 7 zile diverse machete, cu privire la rolul fertilizanților, de asemenea am folosit Instagram și LinkedIn, iar evenimentul de astăzi se înscrie tot în această campanie”, a arătat acesta.

Periplul prin lumea fertilizanților a început de la o bornă istorică, de început de secol XX, când Germania încerca să rezolve, prin cercetare, o problemă stringentă a industriei de armament, găsirea unei alternative pentru salpetru de Chile. Așa ar putea fi sintetizată descoperirea procesului industrial de sinteză chimică a amoniacului pentru care Fritz Haber și Carl Bosch au fost laureați cu Premiul Nobel.

Venind mai aproape de zilele noastre, cel care ne-a zugrăvit și istoria acestei descoperiri, Argeime Lopez, un specialist din departamentul de cercetare al companiei, ne-a pus în temă cu consumul de îngrășăminte global – situat în jurul a 200 milioane de tone, din care Europa are o felie de 10%, iar România – 10-11% din consumul european. Însă problema nu e doar acum, ci în câteva decenii se poate agrava, în condițiile în care populația globului este estimată că va atinge 10 miliarde în 2050, iar terenurile destinate agriculturii se împuținează, prin urbanizare, deșertificarea generată de, generic vorbind, schimbările climatice. Și firesc e nevoie de soluții din industria de agribusiness. O soluție vine chiar de la oamenii care lucrează în cadrul platformei AZOMUREȘ.

“Noi, departamentul de cercetare dezvoltăm noi produse împreună cu departamentul de vânzări și cel de marketing. Noi îmbunătățim produsele noastre actuale pentru că există o problemă în mediul înconjurător cu schimbările climatice și, dacă noi nu venim cu ceva care poate face față la ceea ce urmează, o să ajungem la un moment dat că produsele noastre nu o să mai fie eficiente. De aceea le îmbunătățim, nu doar din punct de vedere chimic, ci și din punct de vedere al mediului. De asemenea, testăm materia primă nouă, astfel încât să fie mai sustenabilă și mai sigură pentru activitatea noastră, elaborăm și documentația tehnică în ceea ce privește fișele tehnice de securitate și analizăm calitatea produselor”, a punctat Argeime Lopez.

 

Cum se produc fertilizanții

 

Dacă am înțeles că fertilizanții sunt un răspuns pentru a asigura hrana locuitorilor planetei, cu Ovidiu Crăciun, director Uzina Chimică din cadrul AZOMUREȘ, ne-am plimbat virtual pe cele 100 de hectare ale combinatului pentru a vedea cum gazul metan este procesat și devine amoniac, apoi amoniacul – acid azotic, iar combinația amoniac cu acid azotic – azotat de amoniu și tot așa până ajungem să avem întreg portofoliul de produse din portofoliul AZOMUREȘ.

“Totul începe de la gazul metan, este materia primă principală pentru producția de amoniac și, implicit, a tuturor fertilizanților. Cam 80% din gazul utilizat în producție e chimizat, iar restul este folosit pentru combustie. Pe lângă gazul metan, mai folosim și diverse alte materii prime, cum sunt dolomita, extrasă din Munții Apuseni, clorură sau sulfat de potasiu, importate din Germania, rocile fosfatice, de unde noi extragem fosforul, esențial în îngrășămintele complexe, de tip NPK, apatită care este tot o rocă pe bază de fosfor, utilizată ca alternativă pentru roca fosfatică, sau azotatul de magneziu (…) Gazul metan din care scoatem hidrogenul, aerul din care se scoate azotul și se produce amoniacul, din amoniac producem prin oxidare catalitică acid azotic, din acid azotic și amoniac se produc îngrășăminte azotoase, precum azotatul de amoniu sau nitrocalcarul, îngrășăminte complexe, îngrășăminte lichide, produse din uree, care se produce din amoniac și dioxid de carbon. Ureea se mai poate utiliza și ca substanță tehnică, materie primă pentru producția de melamină”, ne-a explicat Ovidiu Crăciun, care a completat că o resursă importantă este și apa, în procesul tehnologic fiind utilizați peste 1000 de mc/h.

Concluzia este că de pe platforma AZOMUREȘ ies undeva la 4.500 de tone de îngrășăminte zilnic.

 

4C – aplicarea corectă a fertilizanților

 

Avem fertilizanții. Cum îi aplicăm corect ne-a răspuns prof. univ. dr. Roxana Vidican, decanul Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj.

“Agricultura este unul din domeniile care este obligată să răspundă și trebuie să găsească soluții pentru aceste schimbări climatice și, de aceea, în această inițiativă 4C pornim de la faptul că vor trebui schimbate toate abordările legate de tipul de îngrășământ, de doza, de momentul și de modul de aplicare în funcție de ceea ce se întâmplă climatic”, a spus profesorul, care a continuat: “Piața fertilizanților este una dintre cele mai afectate de schimbările climatice pentru că fertilizanții intră în conexiune cu înșușirile solului și de aceea noi vom fi obligați să facem analiza solului, intră într-o strânsă conexiune cu condițiile climatice locale, dar este dependentă și de specia de cultură care are cerințe nutritive diferite în funcție de fazele de vegetație”.

Decanul a mai subliniat că este important să existe un echilibru între cele trei dimensiuni economice, ecologice și sociale, atunci când fertilizanții sunt aplicați, “pentru că urmărim, pe de o parte, creșterea productivității și eficiența economică a exploatațiilor agricole, urmărim creșterea sustenabilității exploatațiilor agricole, dar numai în condițiile protejării mediului înconjurător. Sigur, în acest context, aplicarea corectă a fertilizanților va determina diminuarea pierderilor de nutrienți, dar și creșterea randamentului absorbției acestora în plantă”.

Prof. univ. dr. Mihai Rusu, USAMV Cluj, a demitizat credința românească potrivit căreia solul din țara noastră este foarte fertil. Profesorul Rusu a arătat că peste 50% dintre soluri sunt de categoria de favorabilitate și fertilitate a patra și a cincea, deci o fertilitate scăzută și cu un potențial redus de producție. “Dacă adăugăm și solurile cu o fertilitate medie, vă dați seama că este o stare destul de precară a solurilor”, a completat acesta.

Nici la situația agrochimică a solurilor – potrivit prezentării profesorului Rusu, nu stăm prea bine, aceasta fiind una precară, solurile prezentându-se cu deficit mare de potasiu, fosfor, azot.

“Făcând un calcul în timpul anilor, după 1990, am utilizat de 8-10 ori mai puține îngrășăminte decât media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că noi facem agricultură performantă, nu pe seama factorilor incriminați și necesari, ci pe seama rezervelor din sol. Eu am zis că facem un sistem minerit de asigurare a elementelor, adică scoatem din sol mai mult decât producem și lăsăm gaura minei acolo, iar balanța NPK este profund dezechilibrată”, a prezentat profesorul.

În finalul prezentării, participanții au putut urmări rezultatele obținute într-un lot demonstrativ din județul Iași fertilizat cu produse AZOMUREȘ.

Dr. ing. Gheorghe Boțoman, consilier tehnic DAFCOCHIM, cadru didactic asociat al Facultății de Alimentație și Turism din cadrul Universitatea Transilvania din Brașov, și-a concentrat prezentarea pe răspunsurile la mai multe întrebări. Una ar fi: Cum poate crește producția pe suprafață respectând bunele practici agricole?

Specialistul consideră că: “În primul rând, trebuie marile companii agricole din lume, private sau de stat, să investească în genetică performantă, soiuri și hibrizi de cereale, de plante horticole, de plante agricole, în general, care să ofere cantitate și calitate la hectar. Al doilea aspect, prin implementarea tehnologiilor moderne, care pot oferi plantelor condiții pentru atingerea potențialului genetic de producție a soiurilor și hibrizilor”.

O tehnologie performantă înseamnă, după cum specialistul a prezentat, alegerea soiurilor și hibrizilor în funcție de condițiile pedoclimatice ale fiecărei zone, asigurarea unei combateri eficiente și responsabile a bolilor, dăunătorilor și buruienilor, asigurarea apei și asigurarea nutriției organice și minerale a plantelor, respectând conceptul 4C.

 

Grijă pentru mediu

Producția de îngrășăminte e dificil să ne-o imaginăm total nepoluantă, însă AZOMUREȘ, prin finalizarea unui program grandios de investiții în 2015 a răspuns și acestei probleme, în plus compania se supune unor directive și regulamente europene severe. Apoi, în AZOMUREȘ a fost implementat și este menținut sistemul integrat de management calitate-mediu și este certificat standardul european al industriei de fabricare a fertilizanților, managementul responsabil al produselor care definește modul de urmărire a produsului în tot ciclul lui de viață, a punctat Viorica Mihalache, șef Birou Mediu AZOMUREȘ.

Pentru a da câteva exemple, emisiile de pulberi au scăzut de 10 ori după 2015, iar după 2016 s-au redus la jumătate, iar poluarea cu amoniac – suntem singura țară europeană care monitorizează așa ceva – a scăzut semnificativ, cu o mică excepție în 2018 pe fondul creșterii producției, dar fără să fie atinsă limita maxim admisă. Emisiile de azot în apă sunt la nivelul mediu de 5 mg/l, în condițiile în care limita maxim admisă este de 15 mg/l.

Și cu aceste rezultate, investițiile de mediu continuă pe platforma AZOMUREȘ.

 

Avem potențial

 

Liviu Bădărău, director național de vânzări al AZOMUREȘ, a atins problema productivității scăzute la hectar în România comparativ cu țări din Vestul Europei, generată de fermele mici, unde tehnologiile performante nu sunt prea folosite.

Liviu Bădărău (primul din stânga)
Și totuși, potrivit lui Liviu Bădărău: “România poate asigura hrana pentru o populație de 80 de milioane de locuitori, deci avem încă un potențial neexploatat foarte mare, ceea ce din punctul nostru de vedere ne oferă un viitor foarte optimist, consumul de îngrășăminte în România poate fi mult mai mare decât este în acest moment, deci numai dacă consumul ar crește de la 300 la 350 kg/ha, automat ne putem de la 2,5 milioane de tone la 3-3,5 milioane de tone de îngrășăminte”, în ciuda limitărilor actuale – apa, care poate fi asigurată prin dezvoltarea sistemului de irigații – și fermele mici și fărămițate prin consolidarea exploatațiilor agricole.

Mihai Aniței, director general al AZOMUREȘ și membru în Board-ul Fertilizers Europe, a punctat câteva aspecte importante de pe piața globală a fertilizanților, considerând că invenția amoniacului a dus la creșterea populației globului, “noi, astăzi, suntem aproape 8 miliarde datorită amoniacului”.

Însă, astăzi, lumea trebuie să găsească metode pentru a înlocui scăderea dramatică a suprafeței disponibile pentru agricultură și a asigura producerea de hrană. Iar principalul rol îi revine industriei de agribusiness, inclusiv producătorilor de fertilizanți, a mai punctat acesta.

Despre evenimentul – dezbatere, organizat de compania pe care o conduce, Mihai Aniței, a afirmat următoarele: “Ne-am asumat rolul de educație, ne-am asumat această zi de 13 octombrie, practic este un motiv să vă informăm mai mult, să vă spunem ce înseamnă, de fapt, fertilizanții. Plecând de la faptul că AZOMUREȘ este unul dintre cei mai mari producători de fertilizanți din România, și județul Mureș ar trebui să fie mândru de asta. Județul Mureș are și singurul producător de utilaje agricole, de tractoare, IRUM, și județul Mureș are cel mai mare producător de nutrețuri combinate, UBM Feed Romania, deci județul Mureș este foarte important pentru agricultura românească”.

Iar ca o concluzie și nu neapărat fericită, România avea în trecut 11 fabrici de producere a îngrășămintele, azi singurul producător constant este AZOMUREȘ, clasat, de altfel, printre primele combinate de profil din Europa.

Ligia VORO

 

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Autorităţile judeţene din Timiş dau cinci milioane de euro pentru ridicarea unui centru de colectare a legumelor şi fructelor

Articolul următor

Holcim a contribuit la dotarea școlilor din zona Aleșd cu 110.000 euro

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share