Sanatate Ultimele stiri

Asigurarea cu medicamente în România: există sau nu motiv de panică și de ce au dispărut 2.000 de preparate ieftine

După ce asociațiile de pacienți cu boli cronice au semnalizat asupra riscului de dispariție a 71 de medicamente pe pe piața din România din 2 noiembrie, Ministerul Sănătății a venit cu o reacție oficială, prin care infirmă existența problemei. Astăzi, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România a remis presei un comunicat în care menționează că nu există motive de panică acum, însă autoritățile gestionează deficitar problema asigurării accesului românilor la medicamente ieftine, motiv pentru care peste 2.000 de poziții deja au dispărut. 

„Conform legislației, anual are loc corecţia preţurilor, care este de fapt recalcularea anuală a preţurilor maximale aprobate în Canamed şi Catalogul public prin reverificarea condiţiilor de la aprobarea preţului în conformitate cu prezentele norme şi care poate avea ca efect menţinerea, diminuarea sau, după caz, majorarea preţului aprobat. Corecția prețurile nu s-a mai realizat din anul 2015. În urma procesului de corecție aferent anului 2018, pentru 128 de poziții în Canamed, aferente unui număr mai mic de denumiri comerciale au fost emise decizii de respingere a prețului propus de către deținătorul de APP,  ca urmare a nerespectării metodologiei de calcul”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

„Direcția de specialitate a transmis o solicitare în data de 5 iunie 2019 către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) prin care solicită identificarea existenței echivalenților farmaceutici autorizați și comercializați pe piața din România pentru cele 128 de poziții. ANMDMR a transmis Ministerului Sănătății o situație pentru fiecare medicament în parte. În luna septembrie 2019, Deținătorii de APP-uri aferenți medicamentelor corespunzătoare a 57 de poziții din Canamed, au revenit și au acceptat prețul stabilit de minister, pentru care se aplică și penalizarea de 5% pentru 12 luni. Prin urmare, au rămas în analiză un număr de 71 de poziții din care, pentru 49 ANMDMR a identificat echivalent farmaceutic autorizat și comercializat pe piața din România”.

Pentru restul de 22 de poziții, Ministerul Sănătății a identificat medicamentele și ariile terapeutice afectate după cum urmează:

– cardiologie (13 denumiri comerciale, aferente a 6 DCI),

– diabet (2 denumiri comerciale, aferente a 2 DCI)

– boli infecțioase (1 denumire comercială, aferentă a 1 DCI)

– reumatologie (1 denumire comercială, aferentă a 1 DCI)

– urologie (1 denumire comercială, aferentă a 1 DCI)

– radiologie (1 denumire comercială, aferentă a 1 DCI – a cărei APP a fost suspendată de către Comisia Europeană în urma unei proceduri de arbitraj).

Din cele 19 medicamente rămase pentru care nu există echivalent farmaceutic, unul are APP suspendat de Comisia Europeană.

„Pentru cele 18 medicamente, Ministerul Sănătății a efectuat toate demersurile necesare în vederea asigurării medicației pentru pacienți. Astfel, structura de specialitate a transmis solicitarea de a identifica existența echivalenților terapeutici pentru cele 18 medicamente către Comisiile de specialitate aferente ariilor terapeutice. În același timp, li s-a transmis și solicitarea de a comunica dacă este oportun și necesar ca aceste medicamente să fie puse pe piață prin declanșarea procedurii de autorizare prin nevoi speciale. Comisiile de specialitate au transmis răspuns pentru fiecare medicament, menționând că niciunul dintre acestea nu se încadrează într-o categorie de medicamente esențiale care nu pot fi înlocuite cu alte medicamente conținând alte molecule indicate în acele arii terapeutice”, precizează autoritatea.

PRIMER: Nu politica de preţuri, ci taxele de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România

Potrivit unui comunicat al PRIMER transmis, duminică, în catalogul oficial al MS sunt înscrise 5.769 de medicamente care au preţuri înregistrate şi care pot fi comercializate în România, cifra fiind similară celei din alte ţări, din regiunea noastră, scrie Agerpres.

PRIMER mai atrage atenţia că nu politica de preţuri, ci taxele de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România şi estimează că începând din 2015 au dispărut din piaţă peste 2.000 de medicamente, în special cele ieftine, care nu erau rentabile în condiţiile unor accize de 50%.

„Este un fapt normal ca autorităţile române să solicite producătorilor să vândă medicamentele decontate la preţuri similare celorlalte ţări din UE. Problema în România însă este că producătorii sunt obligaţi să plătească încă 25% supraimpozitare (aşa numita “taxa clawback”) şi încă circa 25% taxa de acces pe canalele comerciale (aşa-numita “taxa de raft”) – astfel încât veniturile nete înregistrate în România sunt cu 50% mai mici decât în alte ţări, chiar dacă preţul aprobat de MS este acelaşi ca în acele ţări. Aşadar, nu politica de preţuri ci taxele aberante de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România. La asta se adaugă, pentru producătorii din ţară, creşterea cu peste 50% a costurilor cu utilităţile, cu materiile prime şi pentru conformarea la reglementările europene”, se arată în comunicat.

„În ultimii 10 ani, România a ratat foarte multe politici publice din domeniul medicamentului, rămânând ţara din UE care deşi are cea mai mică investiţie în alocarea de bani pentru medicamente, mai puţin de 74 euro/locuitor, are un consum de sub 20% medicamente generice (sub 8% din producţie internă) şi de sub 10% medicamente biosimilare. Doar prin utilizarea acestora s-ar putea crea spaţiu bugetar pentru introducerea în circulaţie de noi medicamente. Din păcate, din ce în ce mai multe ţări se confruntă cu disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu medicamente, dar marea lor majoritate a adoptat mecanisme care să discearnă între carenţele reale şi şantajul pe care-l fac anumiţi producători asupra autorităţilor pentru a-şi asigura beneficii comerciale”, se mai menționează în comunicatul PRIMER.

Foto: romanialibera.ro

Related posts

Zona Industrială Vest Sibiu: Grupo Antolin – cea mai mare creștere a cifrei de afaceri, Marquardt – cea mai mare creștere a profitului

Stefana Muresan

City Gate Plaza Refurbishment

Ionut Oprea

Brisk Group – the new strong player in the project and cost management services arena

redactia

Leave a Comment