Capitala Banatului caută soluţii pentru realizarea unui nou port. Deşi nu e cunoscut pentru transportul naval, oraşul timişean are o veche tradiţie în acest mijloc de transport al mărfurilor, fiind traversată de canalul Bega. Înainte de cel de-al doilea război mondial, mărfurile realizate la Timişoara puteau ajunge până la Marea Nordului prin intermediul sistemului de canale construite pe vremea Imperiului Habsburgic, pe teritoriul actual al României şi cel al Serbiei, pe Dunăre şi de acolo spre vestul Europei.
Canalul Bega se află în prezent în reabilitare, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene, se vor efectua lucrări atât pe teritoriul României, cât şi în Serbia, la final, pe aici urmând să poată circula barje cu mărfuri. Transportul pe apă este considerat a fi cel mai ieftin, din acest motiv nu este ignorat de autorităţi. În prezent se caută o nouă locaţie pentru un port la Timişoara, care să ofere legături şi pentru calea ferată, şi rutieră.
Specialişti din România şi Serbia s-au întâlnit la Palatul Administrativ din Timişoara pentru a discuta modul în care proiectul „Repararea infrastructurii de navigație a Canalului Bega”. Discuţiile au vizat stadiul lucrărilor de reabilitare a canalului, pentru ca acesta să redevină navigabil. Mare parte din lucrări este realizată cu finanţare europeană nerambursabilă.
Vestea bună e că mare parte din lucrări au fost deja realizate. Ca parte a proiectului, ABA Banat a achiziţionat o serie de utilaje, iar în perioada următoare vor sosi şi echipamentele pentru refuncţionalizarea ecluzei de la Sânmihaiu Român, a anunţat Mihaela Jurculeţ, manager de proiect, reprezentanta ABA Banat. Lucrăile sunt realizate în proporţie de 30 – 40%”, a mai declarat aceasta.
Următoarea etapă a proiectului este realizarea unei hărţi electronice a adâncimii canalului, pe porţiunea de la Timişoara până la ieşirea Begăi din ţară, spre Serbia.
„Trebuie să intrăm în clasa a patra, ceea ce înseamnă o adâncime de minim 2,5 metri pentru ca navele să poată circula încărcate. Am realizat deja un studiu pe zona Timişoara şi în această lună sperăm să fie gata harta de navigaţie şi să se poată instala semnele de navigaţie. Se pregăteşte studiul de fezabilitate pentru realizarea dragării, pentru a se ajunge în această clasă de navigaţie”, a spus, la rândul său, Gheorghe Tătar, directorul Administraţiei Canalalui Navigabil Bega.
Totodată, la Timişoara se doreşte şi realizarea unui port, se caută cele mai bune soluţii, pentru a exista legăturile rutiere sau feroviare cu acest port, s-a mai discutat în cadrul evenimentului organizat de Consiliul Judeţean Timiş şi ABA Banat.
Proiectul, finanțat prin Programul de cooperare transfrontalieră INTERREG IPA România-Serbia 2014 -2020, are ca scop principal repararea nodurilor hidrotehnice de la Sânmihaiul Român, Srpski Itebej, Klek, asigurarea circulației pe această cale de comunicație prin deschiderea unui punct de trecere a frontierei naval și pietonal, precum și achiziționarea unor echipamente specifice. Proiectul, cu o valoare totală de 13.850.687,41 euro, se implementează în perioada 03.08.2017 – 02.08.2021.
