Pista de biciclete care leagă Timişoara de graniţa cu Serbia, iar de acolo, în viitor şi de localitatea Zrenjanin din ţara vecină, unul dintre cele mai de succes proiecte transfrontaliere din zona Banatului, şi-ar putea trăi în această primăvară ultimele zile liniştite. Atât Administraţia Bazinală de Apă Banat, cea care a câştigat proiectul finanţat cu bani europeni nerambursabili pe fonduri IPA, dar şi Consiliul Judeţean Timiş, instituţia „invitată” să preia pista de biciclete amenajată pe 37 de kilometri, pe malul Canalului Bega, refuză să se mai ocupe de întreţinerea acesteia. Vorbim despre cea mai lungă pistă de biciclete din România.
Pentru doar 200.000 de lei, fonduri necesare acestei întreţineri, niciuna dintre instituţii nu pare dispusă să se mai ocupe de problemă. Dacă cei de la ABA Banat spun că turismul nu e în obiectul lor de activitate, cei de la CJ Timiş spun că ei nu şi-au asumat preluarea pistei, ci doar rezolvarea problemelor legate de deschiderea unui nou punct de frontieră cu Serbia, pe Bega, dar şi că ei nu pot prelua pista în administrare pentru că aceasta este realizată pe digurile de protecţie ale Begăi, adică în domeniul public. Pentru preluare e necesară o hotărâre de guvern, care lipseşte, spune Călin Dobra, preşedintele CJT.
Deşi a promis că nu mai intervine în plenul CJ Timiş şi nu mai discută pe tema pistei de biciclete realizate cu bani europeni pe malul Begăi, Titu Bojin, şeful ABA Banat şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, a adus din nou în plin plan problema acesteia. Director la Adminsitraţia Bazinală de Apă Banat, instituţia care a câştigat proiectul pistei de biciclete cu finanţare din fonduri europene, Bojin insistă că instituţia pe care o conduce nu mai poate duce administrarea pistei mai departe, după terminarea proiectului european amintit, iar consiliul judeţean ar trebui să prevadă în viitorul buget bani pentru administrarea acestei piste. Aceasta chiar dacă cele două părţi nu au fost capabile să se înţeleagă asupra preluării pistei.
Bojin şi preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, nu reuşesc să ajungă la un numitor comun sub nicio formă pe acest subiect. Cei doi se contrează permanent pe acest subiect, unul spune că pista va rămâne a nimănui pentru că CJT refuză să o preia, cel de-al doilea spune că instituţia nu o poate prelua fiind vorba de domeniul public al statului, insistând că cei de la Ape se pot ocupa fără nicio problemă de proiect şi în continuare.
„am înţeles că vorbim despre bugetul propriu. Am promis că nu mai vorbesc despre pistă şi aşa o să fac. Dar vă reamintesc că la 1 martie, în jurul datei de 1 martie, se încheie contractul de mentenanţă de cinci ani pe care l-am avut, şi în bugetul pe anul acestam indiferent la care unitate sau subunitate de la consiliul judeţean va ajunge pista trebuie să fie pregătită, să avem o sumă alocată pentru întreţinere”, a anunţat Titu Bojin.
De cealaltă parte, Călin Dobra insistă că pista nu poate fi preluată e instituţia pe careo conduce, fără a exista o hotărâre de guvern.
Pista de biciclete e făcută pe domeniul public al statului, nu se poate prelua fără a se obţine o hotărâre de guvern pentru preluare digul, din ce cunosc eu, este pe sistemul de siguranţă al canalului Bega. Deci, nu se va putea preda ceea ce înseamnă pista de biciclete la Consiliul Judeţean Timiş. Este posibilitatea unei administrări, aceasta înseamnă costuri suplimentare considerabile la nivelul CJT. Acest proiect nu a fost asumat de noi. Noi am asumat deschiderea unui punct de trecere a frontierei cu Serbia, cu care suntem în proceduri. O soluţie ar fi continuarea administrării pistei de către Apele Române, ei au un buget considerabil”, a spus, la rândul său Călin Dobra.
Bojin spune că Apele Române nu au în obiectul de activitate turismul, deci nu se poate ocupa de pistă. El insistă că cea mai bună soluţie pentru pistă ar fi preluarea de către Asociaţia de Turism înfiinţată de CJ Timiş
„Bijuterie” pentru amatorii de deplasare pe două roţi, pista porneşte de la Timişoara şi merge până la graniţa cu Serbia, de unde continuă pe pista administrată de ţara vecină, până la Zrenjanin. Lungimea sa este de 37 de kilometri, de-a lungul canalului Bega. Realizarea pistei s-a făcut în cadrul unui proiect IPA, de colaborare transfrontalieră, cu finanţare din fonduri europene.
Pista amintită este folosită atât în scopuri turistice şi de agrement, sute de oameni folosind-o mai ales în weekend, dar şi de localnicii din satele de pe canalul Bega pentru a ajunge la Timişoara.
