Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Sondaj: Peste 70% dintre firme nu au o strategie pentru situații precum COVID-19. Planul unei companii din Sibiu

Cele mai multe companii din România nu au o strategie de risc pentru situaţii precum epidemia de coronavirus, arată rezultatele unui barometru efectuat de compania de consultanţă Frames la comanda Factory 4.0 conference. O companie din Sibiu a elaborat un plan de risc pentru angajații săi, pe care a fost de acord să-l facă public, iar CNAS a explicat care e procedura pentru eliberarea concediului medical pentru salariaţii aflaţi în carantină sau în izolare la domiciliu.

Elrond, companie IT cu sediul la Sibiu și una din cele mai vizibile la nivel mondial în dezvoltarea tehnologiilor de tip blockchain, și-a elaborat un plan de gestiune a riscului ca urmare a răspândirii virusului COVID-19, plan de gestiune pe care au fost de acord să îl facă public prin itnermediul publicației locale Turnul Sfatului și pentru alte eventuale companii interesate. Planul a fost creionat în urma unor ședințe interne în luna februarie, când era clar că virusul afectează tot mai multe persoane, iar acesta constă din trei faze. Acestea prevăd evitarea deplasărilor de serviciu în zonele afectate, reducerea ”la strictul necesar” a vizitelor persoanelor din afara companiei în birourile Elrond sau evitarea spațiilor publice în care se strâng grupuri mari de oameni. ”Participarea la grupuri de lucru și evenimente va fi permisă doar în situațiile strict necesare. Transportul public va fi evitat și înlocuit cu mersul pe jos sau pe bicicletă, ori alte metode private de transport. Se va evita mâncatul la restaurant sau livrarea de mâncare. Se vor evita locurile publice precum mall-uri, cinematografe, săli de sport, teatru, concert etc”, este enumerat în planurile companiei, conform Turnul Sfatului. De asemenea, în cazul în care în municipiul Sibiu vor fi raportate zece cazuri de coronavirus, pe fondul creșterii ratei de infecție, din acel moment birourile companiei se vor închide. ”Lucru de acasă obligatoriu pentru toți angajații”, se prevede în planul care recomandă menținerea stocurilor de alimente și produse de igienă pentru patru săptămâni. Întregul plan poate fi consultat pe pagina turnulsfatului.ro.

Rezultatele sondajului

În contrast, potrivit firmei de consultanță Frames, peste 70% dintre cele 300 de firme, chestionate în vederea identificării modului în care acestea ar fi pregătite de situații precum extinderea Coronavirusului, se aşteaptă la consecinţe economice negative, de la probleme de aprovizionare la creşteri de preţuri şi blocaj financiar.

“Epidemia de COVID-19 reprezintă un test fără precedent pentru economia românească, care este, în mare parte, nepregătită pentru o astfel de situaţie. Dincolo de faptul că epidemia a dus la închiderea a numeroase fabrici din China, răspândirea coronavirusului în Europa, în ţări precum Italia, unul dintre principalii noştri parteneri comerciali, este de natură să genereze blocaje semnificative pe lanţul economic”, arată analiza.

Potrivit barometrului Factory 4.0 şi Frames, 72% dintre investitori au declarat că nu au un plan de risc pentru o asemenea situaţie, în timp ce doar 11% au afirmat că au dezvoltat un plan de continuitate al afacerii.

“În ceea ce priveşte impactul asupra afacerilor, 57% au declarat că epidemia, în stadiul actual, afectează derularea business-ului, dar nu sunt impactate procesele importante. 17% au afirmat că efectele economice ale COVID-19 blochează procesele importante de business/producţie, iar 9% au declarat că impactul este unul major. 17% au afirmat că epidemia, pentru moment, nu le afectează afacerile”, se mai arată în analiză.

Întrebaţi care sunt riscurile identificate în actuala situaţie, mulţi dintre investitori au semnalat problemele de aprovizionare, potenţialele creşteri de preţuri şi accentuarea blocajului financiar.

“Multe dintre firmele româneşti nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanţul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecinţe foarte grave în derularea operaţiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situaţii de criză, slaba digitalizare a proceselor operaţionale de producţie şi de business care să permită controlul de la distanţă a proceselor sau telemunca, precum şi lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situaţii, situaţii prezentă la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăţilor şi blocaj financiar. Consecinţele sunt inevitabile – suspendarea activităţii, neplata salariilor, insolvenţă etc.”, a declarat Marius Hărătău, managerul Academia Industrială | Factory 4.0.

Rezultatele barometrului Factory 4.0 şi Frames arată, pe de altă parte, că dintre firmele care deţin planuri de continuitate a business-ului în situaţii de risc, numai 27% au luat în calcul apariţia unei urgenţe medicale (epidemie/pandemie etc).

Inexistenţa unor planuri coerente privind gestionarea unor situaţii de epidemie este confirmată şi de faptul că 61% dintre oamenii de afaceri chestionaţi au declarat că tratarea riscurilor sanitare este una necorespunzătoare.

Chiar şi în cazul firmelor care deţin planuri pentru astfel de situaţii de risc, 89% dintre respondenţi au declarat că nu au fost testate niciodată şi numai 2% au trecut printr-un astfel de experiment.

Potrivit experţilor de la Frames, în condiţiile în care măsurile de restricţie impuse de autorităţi (transport, evenimente etc.) tind să se înăsprească la nivel local şi internaţional, iar consumul la nivel mondial dă deja primele semne de scădere, firmele româneşti trebuie să îşi ia urgent măsuri de precauţie.

Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Factory 4.0 conference, a fost realizat în perioada 2-8 martie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Ce trebuie să ştie angajatorii dacă au angajaţi aflaţi în carantină sau izolare la domiciliu

Angajaţii obligaţi să stea în carantină sau în izolare la domiciliu au dreptul la concediu medical printr-o procedură simplă. În anumite cazuri, precum ale activităţilor prin telemuncă, angajaţii ar putea lucra la program normal chiar dacă sunt izolaţi la domiciliu, transmite startupcafe.ro, cu referire la procedura descrisă de CNAS.

  • Asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare.
  • Astfel, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.
  • Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.
  • În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.
  • Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.
  • De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
  • Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
  • Menționăm că în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricția prevazută la art. 20 alin (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia „medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape”, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă și nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală).
  • Angajaţii care o călătorit în zone cu risc ridicat de COVID-19 sau au intrat în contact cu persoane infectate cu acest virus au obligaţia de a anunţa DSP, care va hotărî dacă este nevoie de carantină sau izolare la domiciului. În caz contrar ei riscă amenzi sau chiar închisoare.
  • În ceea ce priveşte concediul medical, anumite excepţii ar putea fi în cazul firmelor care au angajați ce lucrează de acasă, precum programatorii sau alţi IT-işti, cei care prin contract prestează activităţi prin telemuncă.

Angajaţii care muncesc de acasă pot să lucreze în continuare la timp întreg (sau cum este prevăzut în contractul de muncă) chiar dacă autorităţile au decis că trebuie să stea în izolare la domiciliu, dacă starea lor nu necesită concediu medical.

Total
38
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

O firmă de curierat din Brașov va folosi pentru livrare pungi din plastic 100% reciclat

Articolul următor

Noi pachete de senzori Philips Internet of Things, lansate de Signify: 82% din profituri, generate din vânzarea de produse eficiente energetic

Citește si:
Citeste mai mult

Untold își caută 2.000 de voluntari

Organizatorii Untold au declanșat o campanie de recrutare de voluntari, necesarul estimat pentru cele patru zile de festival…
Total
38
Share