Antreprenori Fiscalitate HR/Joburi Salarii Ultimele stiri

Impactul măsurilor din perioada stării de urgență: 8 din 10 IMM-uri propun modificarea Codului Muncii

Aproape 80% din întreprinderile mici și mijlocii consideră necesară modificarea Codului Muncii după perioada stării de urgență pentru a permite flexibilitate în ceea ce privește derularea contractului de muncă și munca la distanță. Datele sunt reflectate în rezultatele unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

CNIPMMR a efectuat un sondaj în rândul companiilor mici și mijlocii având în vedere schimbările din ultima perioadă cu privire la desfașurarea activităților lucrative, precum și perioada de timp scursă de la momentul adoptării măsurilor de restricționare a mișcării persoanelor. Consiliul și-a propus astfel să analizeze modul în care întreprinderile mici și mijlocii din România au fost impactate de măsurile instituirii stării de urgență și cum le-a fost sau le va fi afectată activitatea economică și care sunt lecțiile învățate în această perioadă pentru a trimite rezultatele cercetării instituțiilor statului.

Astfel, în perioada 14 – 21 aprilie companiile au răspuns la întrebări legate de efectele muncii la domiciliu și necesitatea reîntoarcerii personalului în unitățile de producție. Participanți la sondaj au fost în proporţie de 63,3% microîntreprinderi, 19,9% întreprinderi mici, 10,1% întreprinderi mijlocii și 6,7% alte forme de organizare. Aceștia au menționat că 65,9% au mai puțin de 9 salariați, 23,9% au între 10 și 49 de salariați și 10,2% au peste 50 de salariați.

În ceea ce privește domeniul de activitate al respondenților, acesta este în proporție de 67,7% servicii, 17,3% comerț și 15% producție.

La întrebarea “Cât de afectat sunteți de actuala criză?”, antreprenorii au răspuns în proporție de 35,8% că sunt afectați în foarte mare măsură, 28,3% că sunt afectați în mare măsură, 14,6% că nu sunt afectați, 12,4% că sunt afectați în mică măsură și 8,8% că sunt afectați în foarte mică măsură.

Astfel, aceștia estimează o scădere a cifrei de afaceri, după cum urmează: 30,1% mai mult de 70% din cifra de afaceri, 18,1% între 30% și 50%, 16,8% între 10% și 30%, 15,9% între 50% și 70%, 15% până în 10% și doar 4,1% nu au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri.

Întrebați „În cât timp credeţi că veți reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei?”, antreprenorii au răspuns: 37,6% își vor reveni în maxim 6 luni, 29,6% în maxim 12 luni, 25,3% între 1 și 2 ani, și 7,5% în mai mult de 2 ani.

Întrebați apoi care consideră că este data de la care angajații ar trebui să se reîntoarcă în unitate, pentru a relua activitatea economică, 51,8% au menționat că angajații ar trebui să se reîntoarcă după încetarea stării de urgență, 26,1% la începutul lunii mai și 22,1% după sărbătorile Pascale.

De asemenea, antreprenorii chestionați estimează că pot reintegra personalul la nivelul anterior crizei, astfel: 57,5% în maxim 3 luni, 20,4% în maxim 6 luni, 8,8% în maxim 9 luni, 8% în mai mult de un an și 5,3% în maxim 12 luni.

„Este îmbucurător faptul că 6 din 10 întreprinzători estimează faptul că pot reintegra personalul la nivelul anterior crizei în maxim 3 luni de zile. Practic, în acest fel avem și un răspuns cu privire la necesitatea susținerii diverselor măsuri, cum este munca flexibilă; acea transformare a șomajului tehnic într-o formă activă, de muncă flexibilă și necesitatea susținerii pe o perioadă de încă 3 luni de zile după încetarea stării de urgență – o perioadă necesară”, a comentat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, la prezentarea rezultatelor.

În ceea ce privește măsurile de prevenție a răspândirii virusului COVID-19 pe care antreprenorii le pot implementa în cadrul unității, aceștia au răspuns (răspunsuri multiple): măști de protecție (82,30%), dezinfectanti pentru igienizarea suprafețelor (74,80%), mănuși de unică folosință (61,90%), asigurarea unei distanțe mai mari între spațiile individuale de lucru (58,40%), altele (4,40%): viziere, lucratul în ture, lucratul 1 săptămână la birou/ 1 săptămână acasă, asigurarea transportului angajaților cu mașinile companiei, decontarea transporului angajaților cu mașinile proprii, „work from home” doar 3h/zi.

Întrebați care consideră că sunt riscurile neîntoacerii la lucru în următoarea perioadă, aceștia au răspuns (răspunsuri multiple): scăderi ale cifrei de afaceri (74,80%), pierderea clienților (51,80%), reducerea personalului ca urmare a afectării veniturilor (36,30%), încetarea activității economice ca urmare a afectării grave a relațiilor comerciale (35%), scăderea productivității muncii (27%) și apariția de sincope în comunicarea dintre angajator și angajați, precum și între angajați (19,90%).

Printre efectele pozitive considerate de antreprenori ca urmare a implementării măsurilor de distanțare socială în cadrul întreprinderilor, aceștia au menționat (răspunsuri multiple): digitalizarea administrației publice (42,90%), debirocratizarea administrației publice (39,40%), digitalizarea întreprinderii (36,70%), îmbunătățirea comunicării instituționale (32,30%), identificarea unor noi oportunități de business (28,80%) și identificarea unor noi canale de vânzare (19,90%).

În final, printre măsurile considerate necesare a fi luate în continuare în domeniul relațiilor de muncă, antreprenorii au propus: modificarea Codului Muncii astfel încât să permită flexibilitate în ceea ce privește derularea contractului de muncă și muncă la distanță (77,40%), introducerea unui termen mai mare de notificare în Revisal a modificărilor din contractul individual de muncă (50%), introducerea unui alt sistem de cuantificare a muncii la distanță care să nu presupună înscrierea în condica de prezență (37,20%), altele (3,20%): reducerea taxării salarizării, posibilitatea angajatorului de a recupera investiția în formarea profesională a angajatului etc.

Related posts

Câștigătorul Sibiu-Boița, desemnat, sunt pregătite modificări la legislație

Ligia Voro

Peste 5 milioane de euro pentru modernizarea unui spital din Cluj, din fonduri europene

Stefana Muresan

Indemnizații pe perioada stării de urgență și pentru avocați

Traian Dan

Salariu mediu nominal net a crescut cu 22 de lei în luna octombrie 2020

Traian Dan

Varso Tower now topped out at a record-breaking height

Ionut Oprea

Segmentul de autostradă A3 dintre Biharia și Borș va fi gata la 30 iunie

Traian Dan

Autostrada Transilvania, propusă pentru fonduri europene

Nora Dumitrescu

Rețeaua Cupio s-a extins în cinci orașe din zona Transilvaniei

Nora Dumitrescu

Centrul medical Sanovil din Bistriţa, afaceri de peste 6 mil. euro în 2018

redactia

The sky is the limit in Romania… or is it?

Ionut Oprea

Bosch creează povești de succes și echipe remarcabile

Ioan Sandor

Juriul Future Makers a ales 55 de idei de afaceri ale tinerilor

Ligia Voro

Programul și prioritățile MMACA în perioada Președinției Consiliului Uniunii Europene

redactia

Asociaţie nouă pentru promovarea turismului mureşean

Stefana Muresan

Industriaşul Valer Blidar deschide o școală de maiștri la Arad

Stefana Muresan

S-a lansat Digitaliada – soluție interactivă de învățare și testare online

Traian Dan

Casele memoriale maramureșene, incluse într-un circuit turistic

Nora Dumitrescu

Cine administrează Mendeleev Office 5

Ion Surdu

FOTO-VIDEO: Beer’s Point, automatizare de top în drumul spre extinderea internațională

Transilvania Business

Logistics demand holds up, Romania a strategic market for WDP

Ionut Oprea

ASA Cons a pus grinzile pe noua fabrică de textile din Baia Mare

Nora Dumitrescu

Cluj-Napoca: Investiții de peste 200 de milioane de euro din bani europeni

redactia

Traderul de cereale Transylvania Invest din Arad, investiţie de 600.000 de euro într-un siloz

Stefana Muresan

Perla turistică a Transilvaniei își redeschide porțile spre adâncuri

Nora Dumitrescu

Leave a Comment