Elena Birtoc a fondat în anul 2001 Carel Woodworks, o companie care a ales transformarea lemnului, a naturii, în lucruri și produse simple, dar de o esență dură, lucruri nobile care vor păstra prin simplitate farmecul natural în propria casă. Totodată, Elena Birtoc este membru în Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Mobilă din România. Elena Birtoc a avut amabilitatea să răspundă prezent la colocviul organizat de Transilvania Business „POZITIV TB”.
Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?
Această pandemie a surprins omenirea nepregătită, orgolioasă, arogantă și prea încrezătoare că le știe pe toate. A adus într-un mod brutal pe buzele tuturor cuvântul „mască” în detrimentul expresiei „scut antirachetă”.
A estima un impact economic ar însemna să cad în unul din “păcatele” de mai sus. Nu sunt analist economic. Cred ca nimeni nu poate da un răspuns exact. Nu există un precedent, o bază, pentru a emite o analiza viabilă. Necunoscutele sunt prea multe și atunci când nimic nu se știe totul e posibil. Impactul economic va afecta mai mult statele mai sărace, dar nu direct proporțional pentru ca exista o dependență suficientă între statele mai puternice financiar și cele cu bugete mai sărace. Suntem clienți și furnizori unii altora, e o dependență care ne va ajuta. Recuperarea va fi mai mult sau puțin dificilă în funcție de cât de repede ajung lichiditățile pe piață.
Mi-aș face mai mari griji de impactul social. Temerea mea sunt frământările sociale care vor urma. Ar putea ca acestea, dacă nu sunt bine gestionate prin eliminarea corupției generată de birocrație, să ducă la o recuperare mult îngreunată.
România depinde mult de piețele externe, de cum vor evolua acestea. Depinde de managementul și determinarea factorului politic. Marketingul politic ar trebuie redefinit.
Cum spune Trump “problemele sunt adesea șanse deghizate”. Așa să fie? Cred că da și este important să le intuim bine aceste șanse.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
Este o piață liberă. Ar trebui ca aceasta să se regleze prin mecanismele și pârghiile specifice. Poate că, guvernul ar trebui sa fie “mâna invizibilă” invocată de Adam Smith. Guvernul e, sau ar trebui să fie, un manager, CE-O-ul, pe care noi îl plătim să știe ce are de făcut .
S-au făcut, in spațiul public, analize de excepție în acest sens și direcțiile principale de acțiune sunt: să observe genul de afacere care nu s-a oprit în această perioadă și să crească masiv investițiile în această direcție (lucrările publice fiind un bun exemplu în acest sens); în industria alimentară să fie eliminați o sumedenie de intermediari între producători agricoli și rețelele de desfacere (au nevoie doar de know-how, logistica, planificare, strategie); să acorde un sprijin puternic producătorilor agricoli);
O mai bună comunicare între autoritățile locale și mediu de afaceri ar fi o altă fațetă a problemei. În general ei ne identifică doar ca plătitori de taxe și amenzi. Suntem doar un număr pentru ei: codul fiscal. În cea mai mare parte nu există o relație biunivocă. Guvernul ar putea și ar trebui sa devină clientul nostru. Printr-o masivă deschidere de lucrări publice de orice fel. Experții au explșicat înb nenumărate rânduri că averile se plănuiesc când piața este în criză și se colectează când piața își revine.
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
Am să-l las pe Darwin să ne dea sfaturi nouă antreprenorilor pentru a supraviețui: „Nu cea mai puternică specie supraviețuiește, nici cea mai inteligentă, ci cea mai receptivă la schimbare!” Sfaturi nu cred ca au nevoie. Piața este acum puțin adormită, important e să nu fim și noi adormiți când ea își revine. Eu am învățat de la aceasta izolare despre cooperare, solidaritate, parteneriat și încredere între antreprenori. Individualismul, impus de izolare, ar trebui să nu ne afecteze viața în continuare. Să învățam de la furnicile roșii de la tropice care, in timpul torentelor, se unesc și fac o plută, astfel putând naviga deasupra pericolului. În rest marketing și inovație. Oricum trebuie să avem pregătită o poveste și un vis de îndeplinit. Pentru aceasta nu ajunge doar un plan A și unul B. Ar trebui, parafrazându-l iar pe Darwin, să avem capacitatea de a flexibiliza planul inițial în funcție de schimbările impuse de mediu. Uma Thurman spunea „Daca vrei să-l faci pe Dumnezeu sa râdă, spune-i care sunt planurile tale de viitor”.
Cum va recepționa industria mobilei din România efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector?
În România industria mobilei produce în mare parte pentru piețele externe.
Publicul țintă de aici (HoReCa, spațiile de coworking, magazine specializate…) sunt oprite. Faptul că s-au anulat toate expozițiile internaționale, la care mobila românească prin Asociația Producătorilor de Mobilă din România, este prezentă mereu ne afectează într-o măsură foarte mare Procentele în acest sens diferă de la producător la producător. Automat și celelalte industrii colaboratoare sunt afectate.
Folosim această perioadă pentru a gândi colecții noi, pentru a stabili noi strategii de marketing, inovație și management. Ne redefinim și reinterpretăm în același timp. Criza economică nu poate afecta o idee bună. Suntem în căutarea acelei idei.
Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?
După cum se vehiculează în lumea afacerilor succesul este o călătorie nu o destinație. Credem in povestea noastră și o ducem mai departe. Nu cred că putem spune acuma ce va fi. Piața va fi cea care va ordona, în ambele sensuri. Ea va pune în ordine și va da ordin. Piața va dicta. Silabisit la început și din ce în ce mai coerent pe parcurs. Noi trebuie doar să ne adaptăm. Lucrurile vor începe să funcționeze, poate nu in ritmul dorit de noi dar in ritmul care trebuie. Virusul va fi și el, până la urmă, un profesor bun. Dar dacă nu vom reuși să învățam nimic de la el, ne-am oprit degeaba.
Gruita Ienasoiu
