IT&C Lideri si afaceri POZITIV TB Timiș Ultimele stiri

POZITIV TB: Mihai Tătăran, manager general Avaelgo – „Analizăm cum va arăta lumea și investim în produse noi ce vor putea fi vândute în 6-12 luni din momentul acesta”

Mihai Tătăran este fondatorul și managerul general al Avaelgo, companie IT din Timișoara, înființată în anul 2006. Timp de aproximativ 9-10 ani singurele servicii oferite de companie au fost traininguri și dezvoltare de soluții la cheie sau outsourcing. Ulterior, a început să se îndrepte către consultanță mai serioasă, pentru companii enterprise, specializându-se pe Microsoft Cloud.

În interviul acordat în cadrul rubricii „POZITIV TB” Mihai Tătăran ne povestește despre organizarea ofensivă și defensivă a companiei în contextul pandemiei Covid-19, dar și despre ideile noi care s-au născut în această perioadă sau cărorea le-a venit timpul pentru a fi implementate.

Domnule Tătăran, cum este organizată activitatea companiei în prezent; ce măsuri ați luat în contextul crizei pentru continuarea afacerii, dar și pentru protecția angajaților?

Suntem destul de bine organizați. Ne-am concentrat pe două lucruri: zona ofensivă și zona defensivă. Pe zona defensivă ne asigurăm că toată lumea lucrează ok, că angajații n-au de suferit nici din punct de vedere logistic, nici emoțional. În acest sens, i-am întrebat pe toți dacă au nevoie, într-un buget decent de 400-500 de lei, să le trimitem un scaun, o pereche de căști, un monitor etc. Mulți angajați dispun deja de toate acestea, pentru că suntem într-un domeniu în care sunt absolut necesare oricând.

Ne implicăm și în ceea ce privește partea emoțională, deoarece pentru mine eficiența nu înseamnă cât poate un om să producă, ci și dacă e liniștit și se simte bine. Și din acest punct de vedere facem mai multe lucruri: de exemplu, avem o dată la 2 săptămâni All-Hands – o conferință cu toată lumea timp de 30-45 de minute, în care anunțăm ce s-a mai schimbat, ce a apărut nou, întrebări/răspunsuri. Tradițional, o organizam o dată la 3 luni. Principalul scop este să le dăm [angajaților] un sentiment despre – unu – cum vedem noi economia, ce înțelegem noi din măsurile legate de pandemie și cum se aplică la noi și – doi – sănătatea financiară pe termen scurt și mediu a companiei noastre. O spunem foarte transparent; le spunem foarte clar cine sunt clienții care au redus contractele, cine vor să amâne proiectele, cine sunt clienții noi. Avem și o notă de la 1 la 5 despre cât de pozitivi suntem. Acum este 4, sau “moderat pozitiv” cum o denumim în conversații. Acum comunicăm mai mult în mod formal.

În mod informal, avem zilnic la prânz, timp de jumătate de oră un call – intră cine vrea, iese cine vrea – unde se adună de la 10 la 30 de oameni: luăm prânzul, bem cafea, râdem, glumim, nimic planificat. Pur și simplu, discutăm.

Tot în zona defensivă, ne-am făcut scenarii de scădere potențială. Noi încă nu am scăzut cifra de afaceri, pentru că sunt proiectele generate în trecut, dar destul de probabil vom scădea în trimestrele III și IV. Ne-am făcut trei scenarii pentru „ce se întâmplă dacă scade businessul cu x%, y% sau z%” și ce impact al ajustărilor de cost există.

Schimbă această criză modul în care veți activa în viitor?

Cu siguranță. Și voi continua cu acțiunile noastre pe partea ofensivă. Deja am făcut schimbări în a aloca un pic din timpul unor oameni care sunt mai ingenioși să facem research and development. Deja am pus pe masă două din cele 15 idei pe care le-am gândit noi, privind modul în care va arăta lumea peste 1-3 ani și ce putem face noi. La două idei deja am început să lucrăm, foarte puțin, timid, cu proof-of-concept, dar începem să investim resurse în a dezvolta produse noi pe care credem că avem o șansă să le vindem la 6-12 luni din momentul acesta, având în vedere schimbările majore din domeniul economic. Pe termen mediu, mă aștept ca un procent mare din serviciile noastre o să vină din aceste idei noi la care am început să lucrăm.

Ne puteți da un exemplu?

Da. O idee la care vom începe să lucrăm este cea de contact-tracing. Probabil ați văzut că și Android, și Apple vor avea în sistemul de operare facilități care permit să știi cu cine ai intrat în contact, cu cine ai fost la o distanță mică, așa încât bluetooth-ul te-a înregistrat. Și GSM-ul oferă deja serviciul acesta, cu o acuratețe mult mai mică. În afară de aceste soluții fundamentale pe care providerii de tehnologie le vor avea, noi vrem să venim cu niște unelte mai degrabă de raportare și analiză, care să răspundă, de exemplu, la următoarele întrebări: având în vedere locurile în care te-ai aflat în ultimele zile, care este riscul să fi intrat în contact cu un bolnav de coronavirus? Sau ce zone, raportate cu risc ridicat de infectare, trebuie să eviți? Astfel de soluții vor fi utile în multe industrii.

În ceea ce privește ideile la care lucrăm deja, acestea nu sunt neapărat legate de noul coronavirus sau de pandemie, ci indirect. Industria va trebuie să reducă din costuri, să devină mai eficientă, iar noi ne propunem să ajutăm companiile în îndeplinirea acestor obiective.

O altă idee la care vom începem să lucrăm din luna mai este experiența virtuală pentru concerte și evenimente sportive, având în vedere restricțiile actuale și probabil viitoare pentru evenimentele cu public numeros.

Anul trecut am avut discuții cu Golden State Warriors, echipă din Los Angeles din cadrul NBA, ei fiind interesați de un extra-revenue stream. Deci, pe lângă season-ticket (bilete de sezon) pe care ei le vând și care sunt limitate la capacitatea sălii, ei ar putea avea mulți alți fani, zeci de mii, care să cumpere și ei season-tickets, dar virtuale. Adică, spre exemplu, eu cumpăr locul „2R”, pe un rând anumit, și am de acasă transmisiunea live, imaginea jocului ca și cum aș fi în acel unghi, în acel sector: aproape de teren sau sus, la mijlocul terenului, în spatele panoului sau în lateral. Și nu numai că văd meciul din sectorul respectiv, dar văd și realitatea augumentată. Adică, datorită unor dispozitive speciale, voi putea să văd în timp real și informații statistice despre jucătorul X sau Y. Pot să fac click pe jucător și să-mi apară informații despre el în timp real; poate să mai apară și un „ad” de sponsorizare, o chestie de gamification în care pot să văd, spre exemplu, că se organizează o licitație la final de meci în care este expus tricoul lui James LeBron și pot să particip și eu. Sunt multe alte opțiuni.

Această idee, care la finalul anului trecut, era un pic utopică, a devenit brusc extrem de interesantă. Cred că acest lucru se va schimba mult. Lumea nu va mai merge la sală în aceeași măsură o perioadă lungă de timp.

Cum resimte industria IT efectele crizei provocată de noul tip de coronavirus? Ce impact economic are Covid-19 asupra companiei? Ați reușit să faceți estimări?

În general, industria va fi negativ afectată pe termen scurt. Spun asta, în funcție de așteptările pe care le-am văzut că sunt vehiculate în piață. Primim și noi rapoarte [economice] și vedem ce se întâmplă, în toate rapoartele  IT&C este în creștere. Da, încă suntem în creștere, datorită proiectelor pe care le-am generat deja. Dar noi înțelegem că realitatea va fi mult mai dură. Nu spun că va fi mai rău decât în sectorul HoReCa, dar ne așteptăm ca IT-ul să scadă în trimestrele III și IV în acest an.

Loviți mai dur o să fie cei din outsourcing, adică cei care nu sunt în zona de core-business sau nu dezvoltă produse sau nu au abonamente de produs, de licență. Acolo avem deja semnale din piața de outsourcing din România că se taie salarii, se pun concedii de odihnă etc.

Pe noi deocamdată nu ne-a afectat, doar s-au amânat niște proiecte foarte mari. Ceea ce înseamnă că peste câteva luni va exista o scădere.

Apropo de efecte, ar putea asta să însemne și o stopare a angajărilor, chiar dacă lipsa de resurse umane este o problemă?

Da, pe termen scurt ar putea exista un astfel de scenariu. Marea majoritate a companiilor din domeniu nu mai fac angajări în acest moment. Motivele sunt două: în primul rând, cererea nu mai este mare și nici oamenii care lucrează undeva nu vor să-și schimbe jobul acum. Mobilitatea a scăzut foarte mult, pentru că angajații nu mai vor să riște.

Noi am continuat procesul de angajare, deși era clară pandemia și starea de urgență. Ultimele trei angajări le-am făcut la final de martie, început de aprilie, dar temporar ne oprim aici. Pe termen mediu și lung IT-ul va crește. Consider că firmele românești nu au nicio șansă pe termen lung dacă nu se informatizează mai mult. Noi suntem încă în altă epocă la acest capitol și trebuie să depunem mai mult efort.

Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?

Sunt antreprenor care plătește taxe în România. Și eu văd trei roluri. Unul: de bună comunicare strategică pe plan economic pe termen mediu și lung, care mie mi se pare că lipsește în acest moment. Noi nu știm, de exemplu, dacă intenția Minsiterului de Finanțe sau a Guvernului este să investească în anumite industrii peste 6 luni, să facă autostrăzi sau doar să plătească pensiile speciale – nu ne este clar deloc. Deci, ar trebui mai întâi să existe strategie, care să fie comunicată.

Al doilea lucru, mi-ar plăcea foarte mult să văd din partea lor un pic de empatie în ceea ce înseamnă ajustarea costurilor la realitățile bugetului, care e extrem de lovit în acest moment și va fi lovit și mai tare în perioada următoare. Chiar dacă se vorbește despre repornirea industriei, în trimestrul III vor exista încasări bugetare mult mai slabe decât în trimestrul II.

Și al treilea lucru: eu nu mă aștept ca Guvernul să vină să salveze companiile. Cred că nu e treaba Guvernului să facă asta. Cred că a fost responsabilitatea fiecăruia dintre noi să se asigure că are suficiente rezerve pentru zile negre: unii o să supraviețuim, alții – nu. Cred că pur și simplu face parte din viață: nu e vina Guvernului că a venit criza, nu e nici a mea, ca și companie, că altfel poate o duceam mult mai bine. Nu vreau ca Guvernul să vină să bage bani cu nemiluita în economie, numai ca să salveze niște companii. Cred că trebuie să intervină financiar pe două spețe: 1. să dea bani la oameni direct. Și aici sunt diverse mecanisme. Nu prin programe, tip „finanțăm băncile sau investim în obligațiuni corporatiste, care doar cresc valoarea lor pe bursă”. Banii aceia ajung în primul rând la niște miliardari, foarte târziu ajung și la angajatul care acum are probleme. Dau un exemplu simplu: pentru toți angajații care acum au pierdut ori job, ori norma de muncă, să primească 500 de lei pe lună în mână, fără discuție. Asta e cea mai bună formă de a ajuta oamenii.

Și 2. ca să putem vorbi de construcție și dezvoltare pe termen mediu/lung, cred că ar trebui să definim mai bine cum vedem viitorul  peste 2 ani și, respectiv, să investim  în lucruri care vor avea sens peste 2 ani.

Probabil unul dintre ele este infrastructura, dar cu siguranță unul dintre celelalte [ar trebui să se refere la] granturi pentru companii ca să se eficientizeze, să se automatizeze și să investească în IT. Poate, în ceea ce privește IT-ul am o părere subiectivă, căci cunosc foarte bine situația din interior. Mi-aș dori să văd firma A sau B, care este o brutărie sau un producător de carne etc., să primească fonduri parțial nerambursabile de la Guvern, numai ca să se eficientizeze în IT. Și să i se spună că, altfel, peste 2 ani va fi irelevantă pe piața concurențială.

În altă ordine de idei, văd nivelul dezbaterilor din SUA, cu oameni din toate domeniile care își exprimă opiniile: antreprenori, investitori, consultanți, guvernanți, jurnaliști. Vezi o mare dezbatere cu rezultate. La noi lipsesc nu doar dezbaterile, lipesc dialogurile cu antreprenorii: ce vrem să facem? Aș vrea un canal de business zilnice despre cum relansăm economia.

Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?

Cred că e foarte greu. Încerc să mă uit la acele industrii care sunt afectate și unde se rupe lanțul economic in amonte: furnizorii, furnizorii furnizorilor etc. Dacă studiezi lucrurile strict din punct de vedere economic, poți să înțelegi cum va fi afectat fiecare în parte. Ce nu pot evalua acum este impactul injecției financiare masive pe care Banca Centrală Europeană începe s-o facă. Pentru că în momentul în care cumperi obligațiuni de la companii care altfel ar da faliment sau care poate nu merită să trăiască, pentru că pur și simplu au crescut pe consum aiurea, poți distorsiona tot ceea ce înseamnă valoarea lor pe piață: în acel moment calculul meu pur economic nu mai are sens. În SUA e mult mai ușor să faci această evaluare, pentru că vezi unde se duc banii. În România e foarte greu.

E clar că aici analiza economică deocamdată are mai mult sens, pentru că nu prea sunt bani care să fie injectați și să distorsioneze piața. Poate o distorsionare care deja se întâmplă este concurența neloială pe care o face statul: dacă vrei să fii în siguranță, angajează-te la stat, pentru că indiferent ce se întâmplă, ai salariu. Și asta, din păcate, face neatractivă din nou angajarea în mediul privat, cum a mai fost în istoria recentă. Sunt domenii destul de dificile: convinge-l pe inginerul agronom să nu se ducă la Direcția Agricolă, ci să vină la tine la fermă – cum faci asta în următorii 2-3 ani? Și aici e o problemă.

Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?

Nu îmi permit să dau sfaturi, dar pot spune ce facem noi. Să urmărească în permanență și cu atenție cash-flow-ul. Să sune clienții cu restanțe de plată, să găsească soluții înainte de a fi surprinși că, de fapt, de 2 luni sunt într-o problemă majoră. Un plan de criză, pe scenarii, trebuie obligatoriu făcut. În rest, trebuie să fim foarte agili. Nu m-aș crampona acum în a face un plan, bătut în cuie. Dacă analizez ce discutam cu echipa din management acum 3 săptămâni și ce discutăm astăzi, cred că am schimbat jumătate din acțiuni. Avem un guideline, urmărim clienții, dar avem scenarii. Sunăm clienții mult mai des. Și asta le-aș recomanda, să sune clienții mai des, chiar dacă n-au probleme financiare. Vedeți ce nevoi au, poate apar oportunități.

Noi suntem șapte persoane în management. Ședințele nu se mai fac lunar: acum marți și joi se iau decizii. Asta e – foarte multă agilitate, multe discuții cu clienții, angajații și ochii pe cash.

În prezent, Avaelgo este contractată pentru migrarea unor organizații (parțial sau cu totul) spre Cloud: Microsoft 365 și Azure. De asemenea, companiile medii și mari sunt ajutate să își desfășoare activitatea în Cloud, cu tot ce înseamnă securitate, guvernanță, operațiuni, iar pentru unii din ei compania a început să dezvolte soluții bazate pe Inteligența Artificială. În ultimii ani Avaelgo a avut o cifră de afaceri în creștere, de la aproximativ 1,75 milioane euro în 2017 la 2,5 milioane euro în 2018 și 8,8 milioane euro în 2019.

Related posts

Fonduri de până la 150 de mil. euro pentru încurajarea investiţiilor

redactia

Grupul Iulius și-a deschis mall-urile din Cluj și Timișoara

Nora Dumitrescu

Investiţii de peste 10 milioane de euro la Aeroportul Internaţional Timişoara

Stefana Muresan

Proiect european de 11 mil. lei pentru reabilitarea străzilor din Băile Tuşnad, Harghita

redactia

2,67 mil. EUR din negocierile consumatorilor cu băncile. De acum și persoanele juridice se pot adresa CSALB

Ligia Voro

POZITIV TB: Ec. Teodor Giurgiu, președinte Federalcoop Satu Mare – “Criza a arătat cât de important este ca la produsele alimentare strategice să ne putem baza pe producția internă”    

Ligia Voro

Universitatea Iuliu Hațieganu va avea centru de cercetare de 6 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Veniturile Sunimprof Rottaprint în 2018 se apropie de 100 milioane de lei

Stefana Muresan

SunGarden Golf & Spa Resort, creștere de 30% a numărului de turiști

Ligia Voro

Măsuri de protejare a agenților economici care funcționează în regim de franciză

redactia

TBI Bank garantează clienților dobândă de 1% la depozite pentru retragerile înainte de termen

Ligia Voro

Retailerul austriac XXXLutz deschide un magazin Mömax, la Timișoara

Stefana Muresan

Shopping City Târgu Mureș se deschide, totuși, pe 26 martie

Ligia Voro

C-Voucher, schemă de finanțare pentru economia circulară dedicată IMM-urilor

Ligia Voro

Frații Pavăl își consolidează poziția la Cemacon în plină criză

Nora Dumitrescu

PORR Construct investeşte alături de doi parteneri 100 mil. euro în două hoteluri din Capitală

Stefana Muresan

Peste 160.000 de pasageri, în iulie, la Aeroportul Internațional Timișoara

Stefana Muresan

De ce Canada, Asia și Australia trebuie să facă IT Outsourcing în România

redactia

Prima ediție a conferinței Salonul de Afaceri, la Târgu Mureș

Ligia Voro

Cities of Tomorrow #6: reconversion & revitalisation

Ionut Oprea

12 hectare de noi spații verzi în valoare de 8 milioane de euro la Oradea

Traian Dan

Noi sectoare de drumuri propuse pentru finantare europeană de CJ Cluj

Stefana Muresan

Forumul Marilor Dezvoltatori DEVO

Ionut Oprea

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea AdePlast de către Sika România

Papuc Irina

Leave a Comment