Investiții și reforme, sprijinirea investițiilor private și consolidarea securității sanitare sunt trei piloni pe care s-a construit noul plan de redresare economică a statelor membre ale Uniunii Europene. Pe 27 mai Comisia Europeană a prezintentat o propunere privind un plan major de redresare. Pentru a asigura că redresarea este sustenabilă, echilibrată, favorabilă incluziunii și echitabilă pentru toate statele membre, Comisia Europeană propune crearea unui nou instrument de redresare, Next Generation EU (UE – generația viitoare), integrat într-un buget UE pe termen lung puternic, modern și revizuit. De asemenea, Comisia a prezentat versiunea ajustată a programului său de lucru pentru 2020.
„Coronavirusul a zdruncinat din temelii Europa și întreaga lume, punându-ne la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile și modul în care trăim și colaborăm. Pentru a proteja viața și mijloacele de trai, pentru a repara piața unică, precum și pentru a asigura o redresare sustenabilă și prosperă, care să accelereze dubla tranziție către o societate digitală și verde, Comisia Europeană propune să se exploateze întregul potențial al bugetului UE. Instrumentul Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde EUR, precum și majorările bine țintite ale bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 vor aduce capacitatea financiară totală a bugetului UE la 1 850 de miliarde EUR”, se menționează în comunicatul Comisiei Europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Planul de redresare transformă provocarea imensă cu care ne confruntăm într-o oportunitate, nu numai prin faptul că sprijină redresarea, ci și prin investițiile în viitorul nostru pe care le include: Pactul verde european și digitalizarea vor stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică, reziliența societăților noastre și sănătatea mediului nostru. Acesta este momentul Europei. Dorința noastră de a acționa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm toți. Prin intermediul instrumentului Next Generation EU, oferim un răspuns ambițios acestor provocări.”
Câți bani va primi România?
România va primi, conform propunerii Comisiei Europene, adoptat astăzi de Comisia Europeană, un total de 31,206 miliarde de euro. Din această sumă, 9,62 de miliarde sunt sub formă de granturi și 11,58 de miliarde sub formă de împrumuturi.
România este, ca total alocat, a șasea țară din Uniunea Europeană, după Italia (172), Spania (140), Polonia (64), Franța (39) și Grecia (32). Germania va primi 28 de miliarde, iar Ungaria – 15″, potrivit comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean.
Conform planului propus de oficialii de la Bruxelles, instrumentul Next Generation EU va colecta fonduri prin ridicarea temporară a plafonului care se aplică resurselor proprii la 2,0 % din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își utilizeze ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare. Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi. În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde EUR deja în 2020.
Astfel, fondurile colectate în cadrul instrumentului Next Generation EU vor fi investite în trei piloni:
1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme
Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde EUR, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.
Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde EUR din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE.
O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde EUR, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.
O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde EUR pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.
2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private
Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde EUR, cu scopul de a debloca 300 de miliarde EUR sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.
Suplimentarea cu 15,3 miliarde EUR a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.
Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde EUR care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde EUR din instrumentul Next Generation EU.
3. Lecții învățate în urma crizei
Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde EUR.
2 miliarde EUR pentru consolidarea rescEU, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.
Suplimentarea cu 94,4 miliarde EUR a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.
Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde EUR pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.
Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.
Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.
Amintim că, la 26 martie 2020, membrii Consiliului European, printr-o declarație comună adoptată, au invitat Comisia Europeană să elaboreze o strategie coordonată de ieșire din criză, un plan de redresare cuprinzător și un plan de investiții fără precedent pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală. Pe baza acestui mandat, la 15 aprilie, președinta Comisiei și președintele Consiliului au prezentat, ca un prim pas, Foaia europeană de parcurs pentru ridicarea măsurilor de izolare legate de coronavirus. Pachetul prezentat astăzi, bazat pe o propunere revizuită privind următorul buget pe termen lung al UE și pe programul de lucru actualizat al Comisiei pentru 2020, abordează a doua parte a mandatului, și anume necesitatea unui plan cuprinzător de redresare.
