Până la SARS-COV-2, noi, oamenii, ne-am gândit mai puțin la ce înseamnă lupta cu o pandemie. De la ultima pandemie care a afectat puternic sănătatea oamenilor – AH1N1 din 2009 – am revenit într-un fel la o normalitate, preocupați de probleme de sănătate „umană” fără sfârșit – cancer, diabet, boli de inimă. Specialiștii în sănătatea animală sunt cei care au dus o luptă continuă, nevăzută pentru noi, dar care poate avea efecte devastatoare asupra omului. Pesta pornică africană, rabia și alte boli zoonotice au fost în vizorul lor constant și au avut grijă ca noi, oamenii, să nu fim afectați. Acum, tot ei sunt cei care își împărtășesc experiența, priceperea și infrastructura de laborator, în sprijinul sistemului de sănătate pentru depistarea infecției SARS-CoV2. Până acum IDSA a procesat peste 1.800 de probe, dar implicarea lor nu se oprește aici, urmând proiecte importante de cercetare. Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, Florica Bărbuceanu, ne explică în ce mod contribuie specialiștii din domeniul sănătății și bunăstării animale în criza de sănătate publică, provocată de infecția SARS-CoV-2 și cum cele două domenii se coagulează în concepul de medicină integrativă ‘‘One Health‘‘.
SARS-COV-2, la fel ca și explozia de SARS-COV din 2002/2003, Ebola 2014 (cu o arie geografică mai restrânsă) gripa aviară sunt infecții zoonotice, au la bază o transmitere de la animal la om. Pornind de la o experiență mai intensă, de cel puțin 17 ani încoace, specialiștii în Sănătate animală ar trebui să lucreze cot-la-cot cu specialiștii din sănătatea umană în contextul actualei pandemii. Se întâmplă acest lucru în România acum?
Într-adevăr, serviciile veterinare și pentru siguranța alimentelor din România, prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și rețeaua națională de laboratoare de biologie moleculară coordonată de acesta, au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește diagnosticul prin tehnici PCR în cazul epidemiilor majore la animale și al zoonozelor, precum rabia (turbarea), reprezentând la ora actuală un adevărat vârf de lance când vine vorba de prevenirea, controlul și combaterea bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om. Da, se întâmplă, și asta într-un mod chiar foarte firesc. Ar fi fost și păcat în contextul actual, ca statul român, respectiv Ministerul Sănătății, să nu beneficieze de expertiza recunoscută a structurilor menționate, expertiză cu o istorie de succes de 18 ani, recunoscută de către organisme internaționale precum Comisia Europeană, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE), cea din urmă chiar recomandând implicarea laboratoarelor veterinare competente și echipate în mod adecvat în sprijinirea serviciilor de sănătate publică naționale.
Datorită acestui istoric vast de focare de infecții și pandemii la animale, Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală din IDSA este considerat cel mai performant din România, datorită factorului uman, precum și a dotărilor. Ce face, mai exact, să fie atât de special IDSA? În ce constau dotările tehnice și câți specialiști lucrează acum în institut?
În baza Regulamentului 2017/625, fost 882/2004, al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, activitatea de bază a IDSA constă în a oferi în mod activ asistență statului român pentru diagnosticarea focarelor de boli cu transmitere prin alimente, zoonoze sau boli ale animalelor, sau de organisme dăunătoare plantelor, precum și în cazuri de neconformitate a transporturilor, prin studiul izolatelor agentului patogen sau al specimenelor de organisme dăunătoare în vederea confirmării diagnosticului, a caracterizării și a efectuării de studii taxonomice sau epizootice. Speciale mai sunt o serie de alte activități esențiale, precum colaborarea cu laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și asigurarea diseminării informațiilor furnizate de către acestea, coordonarea activităților laboratoarelor oficiale desemnate din România, inclusiv prin cursuri de formare pentru personalul laboratoarelor oficiale desemnate și organizarea de teste de competență comparative între laboratoarele oficiale și nu în ultimul rând, acordarea de asistență științifică și tehnică autorităților competente din România în cadrul domeniului său de competență. Toate aceste activități se desfășoară în mod standardizat, fiind activități acreditate RENAR, în baza standardelor SR EN ISO 17025:2018 și SR EN ISO 17043:2010.
În funcție de bugetul disponibil acordat de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), încercăm să asigurăm celor circa 80 de specialiști în tehnicile de analizare, testare și diagnosticare din cadrul IDSA, în principal reprezentați de către medici veterinari, dar și biologi, biochimiști, chimiști, și ingineri, accesul la infrastructura, echipamentele și produsele necesare îndeplinirii atribuțiilor menționate, inclusiv în situații de urgență.
În baza unui acord de colaborare cu SUUB, încheiat în data de 27 martie, IDSA procesează probe pentru depistarea SARS-COV-2. Câți specialiști sunt implicați în acest proces? Care este capacitatea zilnică de procesare?
Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent asupra serviciilor de sănătate publică la nivel mondial. Pentru a reduce impactul acestui virus cu răspândire rapidă, toate organismele internationale cu atributii in acest subiect, au considerat că este necesară o abordare de colaborare multidisciplinară, și, ca un gest de mare responsabilitate, unitate profesională și spirit de echipă, în contextul global al unei abordari integrative a medicinei, respectiv conceptul “One Health” – o singură sănătate – IDSA a semnat protocolul de colaborare cu Spitalul Universitar de Urgeță București (SUUB), având drept scop realizarea testelor de biologie moleculară în vederea identificării virusului SARS-COV-2.
În funcție de tipul solicitărilor Direcțiilor de Sănătate Publică județene, și alte laboratoare sanitare veterinare judetene din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene și-au arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție spațiul, echipamentele și/sau resursa umană necesare testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV-2. Situații de aceste gen se întâlnesc diferit de la județ la județ, în cazul DSVSA Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Cluj, Olt, Prahova, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, iar situația este într-o continuă schimbare, în funcție de necesitățile din teren.
În cazul IDSA, până în prezent au fost testate peste 1.800 probe prelevate în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, cel mai mare spital din țară, și considerăm că sprijinul oferit de noi a contribuit semnificativ și la momentul oportun pentru gestionarea cu succes în cadrul acestui spital a cazuisticii pozitive, știute fiind dificultățile întâmpinate de alte unități sanitare din România, atunci când accesul la testare nu s-a putut realiza rapid și eficient. Pentru diagnosticul specific al SARS-CoV-2 în cadrul IDSA sunt implicați aproximativ 20 specialiști, sub coordonarea tehnică a responsabililor SUUB, cu o capacitate de testare de minim 600 probe zilnic, rezultatul testării fiind furnizat în aceeași zi.
Este important să vorbim și despre partea umană – oamenii care fac aceste lucruri posibile. Spuneți-ne despre specialiștii Dvs: unde au studiat, ce specializări au, ce experiență au?
Într-adevar, oamenii, sunt factorul cheie la modul general în abordarea unui management al diagnosticului corect, inclusiv în actualul context privind diagnosticul prin tehnici Real Time RT-PCR al SARS-CoV-2. Am fericirea de a coordona o echipă de profesionisti, pasionați de aplicarea tehnicilor specifice privind monitorizarea și supravegherea diferitelor stări morbide, absolvenți fie ai facultăților de medicină veterinară, fie biologie, biochimie și chimie, în principal din București, instruiți anual în cadrul laboratoarelor europene de referință pentru bolile animalelor sau în cadrul unor centre internaționale de referință de renume. În cadrul celor două echipe, care activează conform unui orar conceput pentru respectarea normelor de biosecuritate și biosiguranță, activează specialisti cu experiență profesională dovedită de minim 4 ani pentru cei mai tineri și ajungând până la 22 ani de experiență, de exemplu, pentru coordonatori.
Câte teste se fac în laboratoare, cele ce vizează activitatea zilnică privind sănătatea animală, în afară de cele efectuate pentru depistarea Covid-19? Cum își gestionează laboratoarele implicate în testare activitatea pentru a reuși atât acoperirea serviciilor de bază, cât și pentru diagnosticul infecției SARS-CoV-2?
Vorbind de anul 2020, de exemplu, de la începutul anului și până în prezent (n.r.- 4 mai, data realizării interviului) s-au recepționat peste 20.000 probe, dintre care aproximativ 5.500 în cursul lunii martie. Numărul acestora a scăzut puțin în cursul lunii aprilie, cel mai probabil ca urmare a restricțiilor de circulație impuse în cadrul stării de urgență. Ritmul și numărul probele afluite în institut din teritoriu variază și în funcție de dinamica bolilor și epidemiilor cu care se confruntă efectivele de animale din România. IDSA și laboratoarele de biologie moleculară din Laboratoarelor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din țară, implicate în diagnosticul SARS-CoV-2, au asigurat fluxuri separate de diagnostic, respectând prevederile Ghidului OIE privind testarea în cadrul laboratoarelor veterinare a probelor prelevate de la subiecți umani. În unele situaţii, au fost disponibilizate echipamente care asigurau intervenții în eventualitatea unor situaţii de urgență, în alte situații probele au fost redirecționate către alte laboratoare județene. Au existat și cazuri când aproape peste noapte au fost reorganizate, disponibilizate și dotate spații adecvate și conforme standardelor în vigoare. Efortul făcut de serviciile veterinare a fost și este considerabil atât în ceea ce privește infrastructura și dotările, cât mai ales și în special resursa umană înalt calificată și specializată în diagnosticul PCR. IDSA, ca laborator național de referință, asigură însă, mai departe, continuitatea serviciilor de bază la capacitate maximă.
IDSA dispune de un serviciu Viroze Majore și Unitate de Înaltă Biosecuritate. Cum ajută experiența acestor unități în gestionarea în siguranță a probelor de laborator, de la momentul preluării acestora, efectuarea testelor și distrugerea deșeurilor?
Inaugurată în anul 2003, Unitatea de biosecuritate de nivel III a IDSA funcționează cu respectarea normelor internaționale ale OIE privind biosiguranța și biosecuritatea în managementul riscului în cadrul laboratoarelor veterinare. Acest tip de incinte este utilizat în mod obișnuit pentru activitățile de cercetare și diagnostic care implică diverși agenți microbieni care pot fi transmiși prin aerosoli și /sau pot provoca boli severe la animale sau oameni. În mod curent, incinta funcționează sub atenta supraveghere, coordonare și îndrumare a Ofițerului de biorisc, este auditată constant de organismele internaționale și ale Comisiei Europene în drept, regăsindu-se înscrisă în lista laboratoarelor desemnate de către aceasta să manipuleze agenți patogeni de periculozitate și difuzibilitate ridicate. Evident, că întregul lanț de diagnostic, de la preluarea probelor și până la distrugerea și eliminarea deșeurilor, asigură respectarea tuturor cerințelor menționate în standardele specifice de profil, precum și protejarea mediului și mai ales a personalului implicat.
Ce investiții s-au făcut și ce instituții v-au oferit sprijinul pentru dezvoltarea IDSA?
În actualul context, IDSA a aplicat cu succes pentru un sprijin oferit de către Agenția Internațională și pentru Energie Atomică (AIEA) care a donat laboratoarelor statelor membre kit-uri de diagnostic și echipament, inclusiv laboratoarelor veterinare naționale de referință, în scopul întăririi eforturilor autorităților competente pentru detectarea rapidă a virusurilor care produc boli zoonotice, adică a acelora cu origine animală și care se pot răspândi la om. Mulțumim pe această cale reprezentaților AIEA în România, Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) și Comisia Nucleară pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), precum și Ministerului Afacerilor Externe, Misiunii Permanente a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena, condusă de domnul ambasador Cristian Istrate și, nu în ultimul rând, Statelor Unite ale Americii care au finanțat această donație de peste 50.000 Euro pentru România. Bineînțeles, ANSVSA, în calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul sanitar veterinar, a contribuit financiar la dotarea IDSA, în funcție de disponibilitățile bugetare acordate de către guvern și susține dezvoltarea institutului, fiind conștient ca institutul este actorul principal în identificarea riscului și notificarea lui, precum și în aplicarea la timp a măsurilor sanitare veterinare specific legale în gestionarea focarelor de boală.
La ce nivel se pot implica specialiștii din sănătatea animală pentru a aduce un aport de cunoștințe și măsuri pentru a grăbi oprirea pandemiei de SARS-COV-2, în afară de etapa de testare în care se implică deja foarte mult?
Fiind vorba de o zoonoză, aparținând unui grup mai larg al coronavirusurilor la om și animale, este de dorit ca structurile veterinare să-și continue activitatea de diagnostic și cercetare în ceea ce privește veriga animala în transmiterea acestei boli la om. De asemenea, dincolo de oprirea pandemiei, un rol esențial îl au măsurile de refacere a economiei deja afectate de către pandemie. În acest sens, specialiștii din cadrul serviciilor veterinare implicați direct în diagnosticul de laborator rapid contribuie esențial la protejarea efectivelor de animale, la controlul și combaterea bolilor acestora și a bolilor care se pot transmite la om, cu implicații aproape devastatoare în caz de diagnosticare tardivă asupra sectorului creșterii animalelor, comerțului cu produse de origine animală și vegetală și siguranței alimentare a populației României.
Dată fiind functionarea incintei de biosecuritate nivel 3 (BSL 3) din IDSA, există premise ca să ne putem angrena în proiecte de cercetare privind izolarea virusului pe culturi celulare (dacă diagnosticul de rutină se poate face și în laboratoare cu un nivel de biosecuritate 2, izolarea pe culturi celulare se face obligatoriu in BSL3), după care acesta poate fi utilizat in mai multe scopuri:
– Primul și cel mai concret este standardizarea unei metode de testare și anume testul de seroneutralizare (cu care noi suntem familiarizati deja pentru alte boli, de exemplu rabie, Bluetongue, febra aftoasă), pentru a afla exact titrul (nivelul) anticorpilor neutralizanți (adică funcționali-comparativ cu testul ELISA unde se obține totalitatea anticorpilor, inclusiv cei nefunctionați) din plasma pacienților vindecați dispuși să doneze sânge pentru serumizarea altor pacienți sau grupe țintă din populație (de ex. personalul medical). Această tehnică va fi folosită și pentru aflarea raspunsului imun la animalele de companie, în contextual semnalărilor oficiale de către Organizația Mondială a Sănătății Animalelor-OIE a unor cazuri de detecție de genom viral la câini, în Hong Kong și feline din grădina zoologic, în SUA.
– Studii de epidemiologie moleculară și filogenie, pentru a afla gradul de înrudire genetică și originea tulpinilor virale de SARS-Cov-2 de pe teritoriul României.
– Organizarea de teste de intercomparare pentru laboratoarele (umane/veterinare), care efectuează testele de diagnostic pentru Covid-19, atât de necesare în susținerea sistemului calității și acreditării laboratoarelor (IDSA este deja acreditat conform standardului ISO 17043/2010 și recunoscut ca organizator și furnizor de teste de intercomparare de către Asociația Europeană de Acreditare).
– Obținerea de seruri policlonale hiperimune necesare în dezvoltarea altor tehnici de diagnostic (imunofluorescență, imunohistochimie).
Vă mulțimim pentru acest interviu!
Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală azi
• Autoritate de referință la nivel național pentru supravegherea și bunăstarea animalelor prin tehnici de laborator, precum și medicina legală veterinară și organisme modificate genetic
• 54 de ani de experiență în diagnosticul bolilor la animale
• coordonare tehnică și metodologică, inclusiv activități de formare, pe domeniul de competență, a specialiștilor de laborator din cele 41 județe și Municipiul București, precum și din laboratoarele veterinare private
• 27 de Laboratoare Naționale de Referință acreditate RENAR conform standardelor SR EN ISO 17025:2018 și 17043:2010
• Sistem integrat de management al calității
• Portofoliu de 223 metode de testare acreditate RENAR în domeniile Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic, Morfopatologie, Bacteriologie, Virusologie, Imunologie, Parazitologie, Micologie-Micotoxicologie, Chimie-Toxicologie/Ecotoxicologie
• Organizator și furnizor de scheme de intercomparare, la cerere, inclusiv internațional, pentru 64 scheme încercări de competență acreditate RENAR pentru domeniile amintite
• Laborator Internațional de Referință al Organizației Mondiale a Sănătății Animale OIE pentru Rabie la animale
• Interfață naționala a circa 30 laboratoare europene de referință pentru bolile și bunăstarea animalelor, inclusiv siguranța alimentelor și organisme modificate genetic.
