Un produs turistic aparte, care îmbină istoria, cultura, tradițiile, ecoturismul, activitățile de relaxare activă, gastronomia locală și meșteșugurile din mediul rural este oferit celor interesați de către Agenția de Management al Destinației (AMD) Bihor. Este vorba despre „Ruta bisericilor de lemn din Bihor”.
AMD Bihor, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei și Ministerul Economiei Energie și Mediului de Afaceri – Direcția Generală pentru Turism au lansat, în luna februarie a acestui an, la Oradea „Ruta bisericilor de lemn din Bihor”, un proiect ce urmează să fie extins la nivel național și, ulterior, la nivel european.
„Produsul turistic cultural «Ruta bisericilor de lemn din Bihor» va fi prima rută culturală din România având ca punct de pornire biserica de lemn. În acest sens, dorim extinderea ei ca rută națională împreună cu parteneri din țară. Datorită faptului că bisericile de lemn din România fac parte din familia bisericilor de lemn din Nordul continentului european – Ucraina, Slovacia, Polonia și Norvegia dorim să realizăm alături de parteneri din Europa o rută culturală a bisericilor de lemn certificată la nivel european. Această rută va fi un instrument prin care turismul cultural alături de celelalte forme de turism vor ajuta la dezvoltarea durabilă a comunităților rurale”, explică Gabriel Bonaciu, coordonator de proiect AMD Bihor.
La lansarea proiectului de la Oradea, din partea Direcției de turism din cadrul Ministerului Economiei Energie și Mediului de Afaceri a participat Steliana Cojocariu. După două zile în care a trecut pe la obiectivele propuse în proiect, aceasta a declarat că: „Itinerarul parcurs în Bihor, la propunerea AMD Bihor și a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, este practic un model de rută culturală. Ruta bisericilor de lemn din Bihor va fi prima rută culturală de acest gen din România, care după ce va fi creată, dorim ca, alături de AMD Bihor, să o extindem la nivel național împreună cu alți parteneri din țară”.
La mai puțin de patru luni de la lansare, proiectul a primit recunoaștere din partea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
„Ruta «Bisericilor de Lemn din județul Bihor» poate fi descrisă ca o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie. Aceasta evidențiază esența spiritului românesc comunitar și creativitatea artistică, regăsită în bagajul decorativ, pictural și conceptual”, sunt de părere reprezentanții Ministerului Economiei.
Traseu interesant
Itinerarul proiectului cuprinde localități bihorene situate la granița cu alte județe, astfel încât ruta să poată fi conectată cu alte rute locale pentru a deveni rută națională. Traseul pornește din Oradea, spre Biserica de lemn din Gheghie, comuna Aușeu, următoarele obiective fiind Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului, ultimele două aflate în Bratca, comună situată la granița cu județul Cluj și foarte aproape de județul Sălaj. Ruta continuă prin Platoul Damiș – Roșia, spre Biserica de lemn de la Fânațe, comuna Câmpani, situată la poalele Munților Apuseni și la granița cu județul Alba, și se încheie la Mănăstirea Izbuc, comuna Cărpinet situată la granița cu județele Arad și Hunedoara.
„Redescoperă Bihorul pe bicicletă – Biserici de lemn”
Gabriel Bonaciu, coordonatorul proiectului, nu este la prima încercare de acest gen. AMD Bihor a lansat în 2016 proiectului „Redescoperă Bihorul pe bicicletă – Biserici de lemn”, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Asociația Filantropia și Asociația Unanimis. În cele șase ediții ale proiectului, pe lângă vizitarea celor 14 biserici de lemn, au fost vizitate și obiective naturale, arii protejate, au fost degustate produse gastronomice locale specifice fiecărei zone, au fost prezentate participanților obiecte confecționate de meșteri populari, pietrari, țesături cu motive specifice județului Bihor, din ecodestinația Pădurea Craiului, zona Beiușului și Codrul Moma.
Preoți – ghizi
În cadrul proiectului, inițiatorii acestuia intenționează să organizeze diferite cursuri de specializare în domeniul turistic, inclusiv pentru ghizi. Până atunci, informațiile despre bisericile de lemn sunt oferite de către preoți.
La Beznea, vizitatorii pot aflat de la părintele Ioan Cohuț că „biserica de lemn are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost construită în sec XVIII, iar după creșterea numărului populației a fost extinsă. Pe lângă funcția religioasă, lăcașul a avut și rol de judecată, mărturie fiind inelul de fier amplasat la intrare, unde cei certați cu obștea stăteau legați pentru a fi rușinați. Ea este împodobită cu ștergare cusute manual de către localnici. Un lucru aparte al bisericii este faptul că pe turnul ei există o cruce ce are la bază semiluna cu vârfurile în sus, fapt ce reprezintă biruința creștinismului asupra islamului”.
Următorul popas al traseului este biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Valea Crișului. Istoria bisericii este prezentată de către preotul paroh Duluș Gaboraș Nicolae. Din prezentarea acestuia reiese că „potrivit documentelor, dar și a locuitorilor, actuala biserică de lemn ortodoxă este construită pe o veche vatră monahală, aici existând înainte de anul ridicării actualei biserici 1761, o biserică din nuiele lipită cu lut. În biserică există un document original, scris caligrafic la 1900, găsit în arhiva parohiei, în care se vorbește despre implicarea comunității în construirea și reparațiile făcute lăcașului de cult”.
Participanții la info-trip-ul de prezentare a proiectului au degustat la Valea Crișului produse tradiționale și locale: plăcintă cu brânză, șuncă afumată, slănină, cremă de brânză cu boia, zacuscă, murături, pâine de casă, sarmale cu pisat și afumătură, prăjituri cu brânză și mere, băuturi locale.
Călătoria a continuat în ecodestinația Pădurea Craiului prin platoul Damiș spre Roșia, unde a fost vizitată moara de apă situată la capătul comunei. Morarul, un localnic din sat, a înveselit trecătorii cu câteva melodii la vioara cu goarnă, un instrument specific județului Bihor.
Următorul obiectiv al traseului este Biserica de lemn din Fânațe, comuna Câmpani situtată în Parcul Natural Apuseni. Aici, prezentarea este făcută de părintele paroh Dumitru Mușet. Acesta scoate în evidenţă un alt element de autenticitate al bisericilor de lemn și anume că „Biserica de lemn din Fânațe a fost construită cu piatră și lemn din zonă, iar pereții exteriori sunt îmbrăcați cu lut, în timp ce interiorul păstrează pe grinzile de lemn picturi vechi de mai multe secole, fapt ce atrage anual zeci de vizitatori din țară și străinătate”.
Ultimul punct al traseului „Rutei bisericilor de lemn din Bihor” este Mănăstirea Izbuc, situată în Munții Codrul Moma, la granița cu județele Arad și Hunedoara. Potrivit părintelui Antonie Vas, numele izvorului de „Izbucul de la Călugări” precum și numele satului „Călugări”, atestat prima data la 1581, dovedește că pe acest loc a funcționat o străveche așezare mănăstirească, iar documentele din arhiva Arhiepiscopiei din Esztergom din Ungaria, arată că aici au existat așezăminte călugărești încă din secolele XI-XII. În 28 Mai 1928 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea Mănăstirii Izbuc, reînviind viața monahală în acest colt de rai. Mănăstirea este o istorie vie a continuității ortodoxiei prin faptul că adăpostește o biserica de lemn de sec. XVIII strămutată din Beiuș și o biserică de piatră construită de curajosul părinte, călugărul Iorest, împreună cu localnicii.
„Paraclisul a fost ridicat în 1989, vremuri în care lăcașurile de cult erau demolate. Tot aici a fost ridicată recent o alt biserică de piatră, construită cu mult stil și eleganță. Pe teritoriul Mănăstirii Izbuc este și un izbuc intermitent, unic în Europa, declarat monument al naturii, dar ceea ce este mult mai important e faptul că apa lui are puteri miraculoase. Aceste două calități atrag anual zeci de mii de vizitatori”, a specificat părintele Antonie.
Obiective
Organizatorii evenimentului, împreună cu reprezentanții actorilor implicați, au stabilit la final câteva obiective și anume: realizarea unui film de prezentare a rutei culturale; pe plan local, completarea unei fișe tehnice pe baza căreia să reiasă care biserici de lemn îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte dintr-o rută culturală; realizarea unei echipe mixte care să elaboreze un text documentat util activității de ghidaj, crearea unui loggo al rutei culturale, realizarea de materiale de promovare, hărți, broșuri cu bisericile de lemn din Bihor, un calendar de evenimente culturale pornind de la principiile dezvoltării durabile, în care să fie organizate împreună cu comunitatea locală, activități conexe ecoturismului.
„Integrarea acestor atracții culturale și naturale, a serviciilor de activități de aventură – cicloturism, drumeții, a serviciilor de cazare și de servire a mesei într-un pachet turistic vor ajuta la creșterea duratei de ședere a turiștilor în destinația Bihor”, este de părere Gabriel Bonaciu.
FOTO: Stefan Ristache
Filmul Ruta Bisericilor de Lemn din județul Bihor poate fi văzut aici: https://www.facebook.com/watch/?v=669755700258756
