Analize Elite în business Lideri si afaceri Mureș POZITIV TB Slider Ultimele stiri

Elite în business. Județul Mureș: 4,4 miliarde euro – cifra de afaceri a celor mai valoroase companii

Elite în business. Județul Mureș este un proiect care adună într-o secțiune specială performerii afacerilor mureșene, români și străini, clasificați potrivit datelor financiare din 2018 și potrivit unui criteriu determinant, bogăția corporativă, așa cum a fost denumit de Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste, ai cărui membri au realizat cele două topuri – 100 oameni de afaceri, respectiv 30 investitori străini.

 

Ne-am propus atunci când am lansat acest proiect foarte multe. Și ne-am propus să fie realizat într-un timp relativ scurt – octombrie 2019-martie 2020. Primele interviuri le-am realizat în luna decembrie 2019, o altă parte în luna februarie anul acesta și apoi au urmat 60 de zile de aproape liniște. Nici nu credeam că îl vom duce la capăt, nu am reușit tot ce ne-am propus în condiițiile și în vremurile pe care le-am trecut, ceea ce ne va obliga la o ediție a II-a, mult mai completă și mai aproape de proiectul nostru inițial.

Am încercat, prin acest proiect să realizăm o radiografie exclusivă a mediului de business mureșean din ultimii ani, cu evidențierea celor mai dinamice, prolifice, profitabile, serioase companii și afaceri din diferite domenii, și să evidențiem și să îi punem în valoare pe cei care însuflețesc, conduc business-uri și echipe, creează plusvaloare și întorc comunității: oamenii de afaceri.

 

Bogăția coporativă, criteriu determinant

În demersul nostru am fost sprijiniți de Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste care au gândit metodologia de stabilire a ierarhiei companiilor mureşene.

“Aceasta s-a centrat pe selectarea acelor indicatori care să reflecte, cu preponderenţă, bogăţia corporativă a acestora, adică acumulările de capitaluri proprii, ca rezultat direct al unui management performant, orientat spre valorificarea eficientă a capitalurilor disponibile.

Datele utilizate au fost preluate din situaţiile financiare ale companiilor, întocmite pentru anul fiscal 2018 şi raportate către Ministerul Finanţelor Publice. Aşadar, s-a lucrat cu “materialul clientului”, fără a se recurge la recalculări ale cifrelor raportate prin aplicare de multiplicatori capitalistici sau de altă natură, cum ar fi, de pildă, multiplicatori de tip EBITDA.

Metodologia efectivă de ierarhizare s-a bazat pe selectarea şi cuantificarea a patru criterii  financiare (capitaluri proprii, profit, active imobilizate, cifra de afaceri) şi a unui criteriu nefinanciar (număr de angajaţi). Tuturor acestor criterii li s-au alocat câte 100 de puncte (pentru analiza companiilor cu deţineri de capital autohton), respectiv câte 30 de puncte (pentru analiza companiilor cu deţineri de capital străin), maximum de punctaj fiind acordat companiei care a înregistrat cel mai ridicat nivel al indicatorului, minimum de punctaj (1 punct) acordându-se companiei cu nivelul criteriului cel mai mic.

Având în vedere faptul că ne-am propus să ierarhizăm companiile după bogăţie am ponderat apoi scorurile fiecărui criteriu, astfel încât criteriile care reflectă bogăţia firmei să aibă prevalenţă. În acest sens s-a ponderat cu 30% criteriul capitaluri proprii, cu 25% criteriul active imobilizate şi cu 20% criteriul profit. După cum se observă, în cadrul criteriilor enumerate anterior (subclasificate ca şi indicatori cheie de performanţăKPI), ponderea cea mai mare a fost alocată criteriilor capitaluri proprii şi active imobilizate, deoarece acestea capitalizează, depozitează, resursele de capital şi mijloacele de producţie, de la înfiinţarea companiei şi până la data analizei (anul 2018), pe când criteriul profit marchează rezultatul unui singur an (2018), fiind, totodată, expus unui grad relativ ridicat de volatilitate.

Al patrulea criteriu financiar selectat, cifra de afaceri, a avut rolul de identificare şi departajare primară a companiilor, deoarece mărimea acestui indicator are relevanţă informaţională din perspectiva anvergurii businessului şi nu poate lipsi dintr-o astfel de analiză. Nu a fost clasificat drept KPI (indicator cheie de performanţă), deoarece vizează doar rezultatele unui singur an (2018) şi, în acelaşi timp, prezintă volatilitate, considerente care au determinat alocarea unei ponderi în scorul final de numai 15%.

Celor patru criterii financiare le-au fost adăugate şi un criteriu nefinanciar, numărul de salariaţi, ponderat cu 10%”, au explicat realizatorii celor două clasamente.

 

130 de companii, aproape 58% din cifra de afaceri a jud. Mureș

Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste ne-au pus la dispoziție și datele cumulate obținute de către cei 130 de performeri din cele două clasamente.

Astfel, potrivit privirii de ansamblu privind aportul companiilor din Top 100 (companii cu acţionari/asociați români) și Top 30 (companii cu acţionari/asociaţi străini) la economia judeţului Mureş, în anul 2018, cifra de afaceri a celor 130 de companii clasificate, totalizează circa 20,5 miliarde lei (cca. 4,4 miliarde euro), reprezentând 57,9% din cifra de afaceri agregată a celor 16.800 companii (35,4 miliarde lei, echivalentul a 7,6 miliarde euro) care au depus situaţii financiare în anul 2018.

Numărul agregat de salariaţi a celor 130 de companii totalizează 31.392 persoane, reprezentând 30% din numărul total al salariaţilor din sectorul privat al judeţului Mures (104.601). Sau, 0,77% din companiile mureşene (cât reprezintă ponderea celor 130 de companii clasificate în totalul companiilor din judeţul Mureş) au plătit salariile a 30% din forţa de muncă angajată în mediul privat!

Cele 130 de companii au realizat un profit agregat de 980, 8 milioane lei, echivalentul a 210,75 milioane euro, ceea ce reprezintă aproximativ 54% din profitul agregat al tuturor companiilor din judeţul Mureş care au raportat în anul 2018.

 

Despre Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste (RORCF, acronimul de la Romanian Research Group for Corporate Finance)

Înfiinţat în anul 2012, de către un grup de cercetători din Târgu Mureş, cu preocupări comune în domeniul economiei şi finanţelor corporative, printre membrii fondatori numărându-se:

  • Conferenţiar universitar dr. Daniel Ştefan-Decanul Facultăţii de Economie şi Drept din cadrul UMFST Târgu Mureş;
  • Conferenţiar universitar dr. Călin Comes-Director al Centrului de cercetare al Facultăţii de Economie şi Drept din cadrul UMFST Târgu Mureş;
  • Conferenţiar universitar dr. Lucian Savu-cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Drept din cadrul UMFST Târgu Mureş;

Scopul grupului îl constituie reunirea cercetătorilor din diferite ţări membre ale Uniunii Europene în vederea creării unei reţele menite să disemineze rezultatele cercetării prin conferinţe, ateliere de lucru, grupuri de discuţii.

În contextul amintit, Grupul a dezvoltat trei agende principale de dezvoltare: cercetări vizând economiile emergente, cercetări privind optimizarea finanţelor corporaţiilor şi cercetări vizând dezvoltarea regională.

Unul dintre cele mai importante proiecte derulate s-a intitulat „Digital transformation of the Danube region-DIGITRANS”, consorţiul de cercetare având 15 parteneri din 7 ţări riverane Dunării. Rezultatele au fost prezentate în cadrul unei întâlniri găzduite de Universitatea din Viena – Facultatea de Informatică, în cursul lunii februarie 2019.

Topul poate fi consultat AICI: Top 100

Ligia VORO

Material realizat cu sprijinul Grupului Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste

Articol publicat în ediția 95 a TB, mai – iunie 2020

 

 

 

Related posts

Schaeffler va construi la Braşov un centru de testare pentru piaţa automotive

redactia

Sharp și-a prezentat cel mai nou monitor, dedicat lucrului în Windows  

Ligia Voro

Cartierul Diasporei Oradea prinde contur

Traian Dan

Cezar Ioan – autorul cărții document „Gastronomie Românească de secolul XXI”: “Cred că avem nevoie să ne mândrim cu gastronomia veche și să o modernizăm ca ea să rămână vie”

Stefana Muresan

Continental investește la Timișoara într-un sistem de depozitare integral automatizat

Stefana Muresan

Încep lucrările de restaurare a clădirii Muzeului Francmasoneriei din Oradea, contract de 3,7 mil. lei, din fonduri europene

Stefana Muresan

Pria Farmers Day Republica Moldova Awards, 17 noiembrie, gala hibrid, la Chisinau si online

Ionut Oprea

Finanțări pentru IMM-uri prin programul IMM Invest Romania

Traian Dan

Farmec – afaceri de peste 50 milioane euro în 2018. Produsele, comercializate în peste 30 de state

Stefana Muresan

Comisarul european pentru inovare va acorda audiențe la Cluj

Nora Dumitrescu

Cartierele Borhanci și Sopor, legate la centura metropolitană

Nora Dumitrescu

Un sector al Variantei de Ocolire a Municipiului Iași, scos la licitație

Ligia Voro

Alimentarea cu oxigen a Spitalului Municipal Carei, realizată în timp record

Traian Dan

Ambasadorul Paul Brummell, discuții cu primarul din Oradea cu privire la oportunităţile de investiţii

Stefana Muresan

Două spitale vor fi modernizate cu aproape 10 milioane de lei de la Hidroelectrica

Papuc Irina

Încep lucrările de reparații la autostrăzi și drumuri naționale, în valoare de 120 mil. lei

Stefana Muresan

Femeile care lucrează în UE câștigă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații. România are cea mai mică diferență

Papuc Irina

O școală din Oradea dotată smart de Junior Achievement și Telekom Romania

Traian Dan

Clinică-spital Dr. Leahu, în Cluj Napoca, investiție de 2 milioane euro. Pacienții pleacă cu toți dinții puși într-o singură zi

redactia

Hyperloop Language Passes in House as Part of Moving Forward Act

Ionut Oprea

Maramureșenii vor să aducă investitori și turiști din Israel

Nora Dumitrescu

Centrul Cultural Clujean dă startul programului Culturepreneurs 2019

Stefana Muresan

CJ Cluj: 16 certificate de urbanism emise pentru modernizarea a 100 de km de drumuri județene

Stefana Muresan

Interioo a deschis la Oradea cel mai mare showroom de gresie, faianță și obiecte sanitare din România

Traian Dan

Leave a Comment