Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Agricultură după reţetă nemţească la Husasău de Tinca

Cel puţin 100 de tone de castraveţi cornişon pleacă în fiecare zi de la o fermă din Husasău de Tinca, judeţul Bihor, spre Germania, pentru a fi puşi la borcan. Castraveţii sunt recoltaţi cu ajutorul zilierilor români, de pe circa 100 de hectare cultivate în localitate de un fermier german.

Din Timiş în Bihor

SC European Vegetable a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2001 şi are ca obiect de activitate cultivarea legumelor. Firma a fost înfiinţată şi dezvoltată după modelul firmelor din Germania cu acelaşi profil de activitate. În 2014 şi-a început activitatea în comuna Tomnatic, judeţul Timiş, cultivând castraveti pe o suprafaţă de 10 ha, având nevoie de un efectiv de aproximativ 70 de zilieri. În următorul an, şi-a triplat capacitatea activităţii de cultivare şi recoltare, atât din punct de vedere al suprafeţei, al utilajelor cât şi al personalului. În 2015 firma a achiziţionat în judeţul Bihor aproximativ 660 ha, urmând ca în anul 2016 să îşi mute activitatea cu totul în comuna Husasău de Tinca, cultivând castraveţi pe o suprafaţă de circa 50 de ha. Cultivarea, recoltarea, sortarea şi împachetarea legumelor se realizează după metodele utilizate de firmele din Germania. Pentru această tehnică este nevoie de forţă de muncă numeroasă, firma oferind, pe perioada sezonului de vară, locuri de muncă sezonieră pentru aproximativ 500 de persoane. Fiind într-o continuă dezvoltare şi cu o dorinţă de îmbunătăţire a activităţilor agricole, firma a hotărât să intre şi pe piaţa culturilor mari, cum ar fi porumb, grâu, floarea soarelui. Prin urmare, au fost achiziţionate echipamente şi utilaje de ultimă generaţie pentru o productivitate cât mai mare, o calitate cât mai bună a produselor şi uşurarea nivelului de muncă pentru angajaţi.

100 de ha cu castraveţi

La circa 35 de kilometri de Oradea, pe drumul spre Tinca, după o pădure, pe partea dreaptă, se întind lanurile de grâu, porumb şi floarea soarelui ale European Vegetable. Printre lanurile de porumb apar şi birourile şi spaţiile de cazare oferite zilierilor. Cu nimic mai prejos decât în ţările vestice, unde pleacă românii la cules de mazăre sau căpşuni. Ba chiar mai mult.

Încă de la intrare ne întâmpină, Dragoş Ciortin, reprezentantul patronului german, specialist în IT, dar în cele din urmă, omul bun la toate, pentru care angajarea la European Vegetable a fost o adevărată provocare. „Eu am fost adus aici să le fac hărţile, schema de rotire a culturilor dar, în cele din urmă, am ajuns să mă ocup de mai multe. De achiziţia terenurilor, de contractelele de arendă, de depunerea cererilor la APIA. Avem 656 de hectare, din care 100 de hectare sunt cultivate cu castraveţi. Restul cu porumb, grâu şi floarea soarelui”, ne-a povestit specialistul.

Culturile de castraveţi au propriul sistem de irigaţii, care se întinde pe 11 kilometri. „Când am umblat după avize, glumeau cu mine: «Nu a făcut nimeni de 30 de ani irigaţii şi tu vrei să faci 11 kilometri?» Şi patronul neamţ a făcut pe banii lui 11 kilometri de irigaţii. Am căutat foarte mult până am găsit un proiectant de sistem de irigaţii”, spune Dragoş Ciortin.

Zilieri din toată ţara

Ferma are peste 500 de zilieri veniţi din toată ţara. Din Botoşani, Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui, Tulcea, Vâlcea, Hudedoara etc.

Preferă să vină la Husasău de Tinca decât să meargă la cules de căpşuni sau mazăre în Spania, Portugalia sau Danemarca. Câştigurile sunt comparabile cu cele oferite acolo, adică 18 lei net/oră. Programul de lucru este de 8 – 10 ore, şase zile pe săptămână. Asta înseamnă între 3.500 şi 4.300 de lei pe lună, plata făcându-se săptămânal.

Mai mult, fermierul le oferă zilierilor cazare gratuită în locuinţe de tip container în cadrul fermei. Containerele sunt mobilate cu paturi, dulapuri, mese, scaune şi frigidere. De asemenea, angajaţii mai au la dispoziţie o bucătărie comună, dotată cu aragaze şi maşini de spălat vase, maşini automate de spălat rufe şi băi comune, separat pentru femei şi bărbaţi.

Ca peste tot în ţară, şi ferma din Husasău de Tinca se confruntă cu lipsa forţei de muncă. Tocmai de aceea, salariile oferite sunt peste media a ceea ce se oferă în România. Ferma are capacitatea de extindere a culturilor de castraveţi, dar acest lucru depinde de forţa de muncă.

„Situaţia cea mai delicată sunt oamenii. Degeaba vrei tu să creşti, să cultivi 500 de hectare, dacă nu ai personal. Ne-am gândit să aducem persoane din afara UE, din Nepal. Probabil că viitorul va fi al automatizării, al robotizării şi în agricultură”, crede specialistul.

O soluţie ar putea fi o unitate de procesare construită chiar lângă fermă. În felul acesta s-ar face economii la transport şi s-ar putea plăti persoanele angajate în cadrul întreprinderii de procesare.

Dacă procesul tehnologic de recoltare şi cultivare al castraveţilor se derulează după reţetă nemţească, procedura de înregistrare a zilierilor se derulează după „reţetă” românească, înregistrarea acestora în registrul zilierilor desfăşurându-se manual. „Vă închipuiţi ce greu este să înregistrezi în fiecare zi în registrul zilierilor peste 500 de persoane. Nu este o muncă uşoară. Dar odată cu modificările aduse Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011 lucrurile par să se îmbunătăţească. Conform art. 4, începând cu data de 20 decembrie 2019, se înfiinţează Registrul electronic de evidenţă al zilierilor, oferind astfel un suport considerabil tuturor fermierilor care lucrează cu un număr mare de zilieri”, a precizat Dragoş Ciortin.

Reţetă nemţească

Tot procesul tehnologic derulat la fermă se desfăşoară după reţete nemţeşti: de la analiza solului, la alegerea seminţelor, la irigarea suprafeţelor cultivate, la rotaţia culturilor, la tehnologiile folosite, la recoltare şi sortare.

Castraveţii sunt recoltaţi cu utilaje importate din Germania, care se ataşează la tractor. Pe fiecare astfel de utilaj stau 24 de persoane. În spatele tractorului este remorca, unde, printr-un braţ, ajung castraveţii recoltaţi şi puşi pe bandă de către zilieri. Fermierul are 15 astfel de utilaje, fiecare având capacitatea să recolteze castraveţi pe 4,5 ha într-o zi.

După recoltare, castraveţii ajung la rampa de sortare. Următorul pas, după sortare, este camera de frig, unde castraveţii sunt depozitaţi în lăzi sau saci până sunt preluaţi de tiruri, care îi duc în Germania pentru conservare. „După sortare, castraveţii sunt păstraţi 12 ore în camera de frig. Urmează încărcarea în tiruri cu destinaţia Germania. În fiecare zi pleacă cinci tiruri”, explică reprezentantul fermierului.

Sprijin pentru micii fermieri

Prezenţa fermierului german în zona Bihorului este şi un sprijin pentru micii producători locali care au terenuri. În sensul că aceştia primesc seminţe de castraveţi pe care le cultivă pe terenurile proprii, primesc consultanţă şi li se asigură şi desfacerea producţiei. „Avem un proiect de încurajare a micilor fermieri locali. Le dăm seminţe de castraveţi, gratuit. Le asigurăm know-how şi le cumpărăm şi producţia. Cumpărăm până la 20 de tone pe zi. În prezent avem circa 30 de astfel de contracte. Este primul an, dar eu cred că în zonă este un potenţial uriaş în acest sens. Reuşim să dăm de lucru la multe familii din zonă”, a subliniat Dragoş Ciortin. Castraveţii se plătesc cu preţuri cuprinse între 0,12 cenţi/kilogram şi 2 euro/kilogram, în funcţie de dimensiune. Cel mai bine plătiţi sunt castraveţii mici, cornişon.

(Articol publicat în ediția print TB nr. 88 – iulie/august 2019)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Elite în business. Județul Mureș. Ranking 1: Mircea Oltean, director general IRUM SA Reghin: “Pentru mine este o mândrie faptul că am reușit să salvez această fabrică”

Articolul următor

[Enjoy Transylvania!] Sovata - o identitate turistică de peste 140 de ani

Citește si:
Total
0
Share