Derogarea la folosirea neonicotinoidelor şi vremea capricioasă din acest an îi afectează pe apicultori.
Albine ameţite, dezorientate, care îşi pierd echilibrul, tremură sau sunt incapabile să zboare, roiuri agresive care atacă oameni şi animale – iată o realitate a zilelor noastre.
Mortalitatea albinelor este o problemă care le dă bătai de cap apicultorilor, mai ales în ultimii ani. Nu există un factor unic care determină mortalitatea albinelor, ci mai degrabă o combinaţie între mai mulţi factori: radiaţii, boli, viruși şi, nu în ultimul rând, pesticidele. Preocupaţi de această problemă, apicultori din toată Europa și din România au demonstrat cerând aplicarea de standarde europene de protejare a albinelor împotriva pesticidelor și insecticidelor.
Derogări
Cu toate că în multe state europene folosirea neonicotinoidelor a fost interzisă, la noi, an de an, se dau derogări pentru folosirea acestor pesticide. Astfel, de curând, România a notificat Comisia Europeană privind acordarea de derogare pentru comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor din grupa neonicotinoide pentru tratarea semințelor pentru combaterea dăunătorilor de sol la culturile de porumb şi floarea-soarelui însămânțate în primăvara anului 2019. Insecticidele din clasa neonicotinoidelor reprezintă cea mai nouă metodă de combatere a dăunătorilor culturilor agricole pe cale chimică. Ele au o mare eficacitate, în medie fiind de circa 7.000 ori mai toxice pentru insecte decât DDT-ul, unul dintre primele insecticide folosite în agricultură, la această dată interzis la nivel mondial, datorită pericolului pe care îl reprezintă pentru sănătatea umană și mediu.
Teoria care a stat la baza creării neonicotinoidelor în laboratoarele marilor companii ale industriei chimice, în anii 1990, a fost aceea de a folosi substanțe extrem de toxice pentru tratarea plantelor, de obicei prin impregnarea semințelor înainte de însămânțare. Teoretic, o dozare corectă a tratamentului asigură o prezență a otrăvii în țesutul vegetal la un nivel suficient pentru a omorî dăunătorii culturilor la începutul ciclului de dezvoltare a plantei, aflată în stadiul de 2-3 frunzulițe, când atacul dăunătorilor constând în hrănirea cu părți ale acestor plante este cel mai virulent și cu efect major. Planta, odată salvată de la distrugere, ajungând la maturitate, își mărește volumul de mii de ori, ceea ce face ca și concentrația de insecticid din țesutul vegetal să scadă proporțional, până la nivelul la care să fie sigură pentru consumul uman și inofensivă pentru insectele polenizatoare care se hrănesc cu nectarul și polenul produse de florile plantelor ajunse între timp la maturitate.
Apicultorii luptă
„Federația ROMAPIS, constituită din 17 asociații locale ale apicultorilor din România, este hotărâtă să continue lupta pentru respectarea drepturilor cetățenilor României prin abținerea autorităților din țara noastră de la ocolirea abuzivă a legilor europene în privința pesticidelor. Solicităm consumatorilor din România să se alăture efortului ROMAPIS de a stopa aceste practici”, se arată în poziţia pe care Federația ROMAPIS ne-a transmis-o.
În acest sens, o petiţie semnată de peste 3.000 de apicultori, printre care şi apicultori bihoreni, a fost înmânată marţi, 7 mai, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Standarde europene de projetare a albinelor împotriva pesticidelor sunt cerute prin această petiţie.
Pro şi contra
„La nivelul Asociaţiei Apibioproduct, există situaţii concrete în care apicultorii suferă evident din cauza tratării acestor culturi cu neonicotinoide, iar situaţia devine tot mai gravă an de an”, ne-a spus Nicolae Botoş, preşedintele asociaţiei Apibioproduct Bihor.
„Peste tot în Uniunea Europeană sunt interzise pesticidele. Doar la noi şi la bulgari sunt permise. La acestea se adaugă şi capriciile vremii. Rapiţa de anul acesta a fost foarte slabă. Salcâmii au îngheţat la Valea lui Mihai, aşa că producţia de anul acesta va fi compromisă. S-a mai îndreptat situaţia la tei. Aşteptăm să vedem ce va fi la floarea-soarelui”, ne-a declarat Gheorghe Şinca, un apicultor orădean.
În timp ce apicultorii se plâng că le mor albinele, de cealaltă parte, agricultorii spun că fără tratamentele corect aplicate nu există producţie.
„Eu nu ţin neapărat să folosesc pesticide neonicotinoide, să se găsească alte soluţii alternative care să nu afecteze sănătatea albinelor. Eu mă pricep la agricultură, de studii şi cercetări să se ocupe cei competenţi. Noi, fermierii, ne vom conforma regulilor”, ne-a spus Gabriel D., un fermier care exploatează mai multe zeci de hectare de teren în nordul judeţului Bihor.
Miere din China
Astfel, mierea de producţie autohtonă este tot mai greu de găsit în supermarketuri. Importurile tot mai mari, la preţ de dumping, dar şi comisioanele tot mai mari, pe care apicultorii români sunt nevoiţi să le suporte, sunt câteva dintre cauze. Preşedintele Asociației Crescătorilor de Albine, Ioan Fetea, susţine că majorarea preţului mierii nu reprezintă o soluţie, în condiţiile în care românii nu sunt mari consumatori de miere. Un alt motiv pentru care mierea românească nu se vinde este faptul că „retailerii nu vor un produs mai scump, chiar dacă este bun şi de calitate”, mai explică Ioan Fetea.
În pieţe, kilogramul de miere se vinde cu preţuri cuprinse între 15 şi 30 de lei, dar nu sunt mulţi cei care o şi cumpără.
Apicultorii mai au noroc cu târgurile de profil, unul dintre acestea desfășurându-se în primăvară la Oradea, la el participând zeci de apicultori din toată ţara.
Dacă, la producţia de miere, România stă destul de bine, cu o medie de 22.000 de tone anual, în privinţa consumului lucrurile stau pe dos. Chiar dacă în ultimii ani s-a înregistrat o creştere, România rămâne printre codaşele Europei în ceea ce priveşte consumul de miere. Astfel, un român consumă anual doar 500 – 600 de grame.
Potrivit datelor MADR, ţara noastră a importat anul trecut 3.275 de tone de miere, dar a exportat de peste trei ori mai mult, respectiv 11.326 tone de miere. Principalele ţări unde a ajuns mierea românească sunt Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Belgia, Japonia şi Israel.
Cu o producție medie anuală de miere de 22.000 de tone, România este al patrulea mare producător din Europa. Efectivele de albine din ţara noastră au ajuns la 1,4 milioane de familii, deţinute de aproximativ 40.000 de apicultori.
(Articol publicat în ediția print TB nr. 88 – iulie/august 2019)
