(…) Turistului potențial, atras de proiectul Țara Vinului, i-ar sta înainte multe podgorii de văzut, multe crame de vizitat, multe soiuri de vin nemaiîntâlnit de degustat și, poate, de luat la pachet pentru acasă. Ca să-și facă o idee cât de cât potrivită despre vinurile din Transilvania ar fi recomandabil să-și petreacă măcar o vacanță de vară aici, pentru că e „de muncă”. Nici noi, care am crescut aici nu le știm pe toate și încă avem parte de surprize grozave. În ultimii 10 ani au apărut câteva crame noi de un bun gust formidabil, cu soiuri de vin necunoscute sau mai puțin cunoscute și cupaje care te umplu de stimă pentru oenologii inspirați să le producă. Să luăm la rând câteva din aceste lăcașe ale vinului și să sperăm că duhul abstinenței ne va însoți la drum, încât să putem vizita cât mai multe crame.
CITIȚI ȘI: [Enjoy Transylvania!] Povestea vinului (1)
Începem cu cea mai mare, cum altfel. Podgoria Jidvei din zona Târnavelor, deținută de familia Necșulescu, este cea mai mare din Transilvania, cu o suprafață de 2.500 de hectare, precum și cel mai mare producător de vin din România. De asemenea, aceasta este cea mai mare podgorie din Europa cu proprietar unic. Istoria viticulturii și vinificației de aici vine probabil din antichitate, dacă ne gândim la referințele lui Herodot care remarcase acum 2600 de ani priceperea daco-geților la viticultură, precum și entuziasmul lor necurmat pentru consumul de vin. Primele atestări documentare le avem din evul mediu, de prin secolul al XII-lea când zona a început să fie colonizată de sași. Un reper important în dezvoltarea zonei l-a costituit construcția castelului Bethlen Haller între 1570-1580 de cancelarul Transilvaniei Miklos Bethlen și refăcut între 1615-1624 de contele Ștefan Bethlen. Modelul de inspirație a fost castelul Chambord de pe Valea Loirei în stil renascentist francez, proiectat probabil de faimosul arhitect italian Domenico da Cortona. Istoricii nu exclud să fi participat și Leonardo da Vinci la proiect.
După Al Doilea Război Mondial, când în România s-a instaurat regimul comunist, iar proprietățile private au fost etatizate, podgoria Jidvei a devenit Intreprindere Agricolă de Stat, iar castelul Bethlen-Haller, trecut în proprietatea IAS-ului a fost amenajată ca linie de producție pentru șampanie. Actualii proprietari ai podgoriei, familia Necșulescu a cumpărat castelul de la vechii proprietari, moștenitori ai familiei Haller care l-au obținut după revoluția din 1989 prin retrocedare din partea statului român. Supus unei laborioase restaurații, castelul și-a recâștigat eleganța și solemnitatea vechiului său stil. IAS Jidvei a fost privatizată în 1999, când ia naștere S.C. Jidvei S.R.L. Noii proprietari dezvoltă un program amplu de modernizare, retehnologizare și înnoire a soiurilor de vie. S-a investit masiv în plantarea unor noi suprafețe de vie, replantarea în zonele cu vie degradată, rărită sau degenerată, modernizarea sistemelor de susținere, modernizarea tehnologiei de vinificare, a condițiilor de păstrare și maturare a vinurilor, renovarea, extinderea cramelor și construcția de crame noi.
În prezent, societatea dispune de patru crame, și anume crama Jidvei, construită în 1974, care are o capacitate de stocare de 21,5 milioane de litri și capacitate de îmbuteliere de 12.000 de butelii pe oră; crama gravitațională Tăuni construită în 2014, cu o capacitate de stocare de 4,96 milioane litri; crama Blaj construită în 1989, cu o capacitate de stocare de 3,95 milioane litri. Cele mai vechi vinuri din gama Castel, 200.000 de sticle de colecție sunt depozitate la crama Blaj; crama Bălcaciu construită în 1958, cu o capacitate de stocare de 2,4 miloane litri, care adăpostește vinurile spumante și distilatele din vin. Jidvei deține la ora actuală cea mai mare cramă gravitațională (care folosește principiul vaselor comunicante în scurgerea și decantarea mustului) din Europa, primul sistem de vinificare computerizat și prima mașină de plantat cu GPS. De asemenea, la Jidvei s-a creat prima școală privată de viță-de-vie din România, care produce butași și altoiuri de diverse soiuri pentru noile plantații pe o suprafață de 17 hectare.
La calitatea vinurilor de Jidvei contribuie o mulțime de factori, cel dintâi fiind calitatea soiurilor de viță-de-vie, calitatea solului brun de pădure și a condițiilor de mediu – cu climă continentală tipică de podiș, temperaturi moderate toamna, fără oscilații bruște, cu ceață și soare care favorizează coacerea lentă, acumularea de zahăr și arome, echilibrarea acidității. De asemenea, priceperea cultivatorilor și procesatorilor, calitatea tehnologiilor de vinificație, priceperea oenologilor și degustătorilor, care decid, de fapt, gustul final al mărcilor puse pe piață. Imensa suprafață viticolă Jidvei este situată la altitudine cuprinsă între 200 și 500 de metri, pe versanți cu expunere sudică unde căldura soarelui întinsă pe durate lungi ale lunilor de vară și curenții atmosferici contribuie la calitatea strugurilor. Soiurile care ocupă suprafețele cele mai mari sunt: Fetească Regală (824 ha), Sauvignon Blanc (467 ha), Muscat Ottonel (427 ha), Riesling Italian (247 ha) și Traminer roz (163 ha). 100 de hectare din totalul suprafeței de rod ocupă soiurile de struguri negri Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră și Syrah.
Între producătorii de vin din România Jidvei are cea mai variată gamă de produse, cea mai mare producție de vinuri albe și vinuri cu Denumire de Origine Controlată. Mărcile produse și comercializate sunt: în gama Tradițional vinurile seci Fetească Albă și Riesling, apoi vinurile demidulci Traminer, Muscat Ottonel, Chardonnay și Roze, și un vin demisec, Feteasca Regală; în gama Jidvei Clasic sunt Fetească Regală, Chardonnay și Sauvignon Blanc; gama Premiat cuprinde soiurile cele mai răspândite: Riesling și Sauvignon Blanc; în gama Grigorescu există Dry Muscat, Gewurztraminer, Sauvignon Blanc, Pinot Grigio și Roze; în gama Nec Plus Ultra există soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay și Roze; gama Tezaur cuprinde unele dintre primele cupaje realizate în România – Muscat Ottonel cu Fetească Regală, Sauvignon Blanc cu Fetească Regală –, și vinurile Sauvignon Blanc și Riesling; în gama Castel sunt vinurile Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Gewurztraminer și Muscat Ottonel. Acestea sunt ținute timp de șase luni în butoaie de stejar în pivnițele castelului de la Cetatea de Baltă, după care sunt îmbuteliate și lăsate la învechit timp de trei ani sau mai mult.
Apoi în colecția de vinuri exclusiviste Mysterium există cupaje de câte două sau trei, obținute din soiurile Rhein Riesling cu Sauvignon Blanc, Traminer cu Sauvignon Blanc, Fetească Regală cu Muscat Ottonel și cu Sauvignon Blanc; gama Owner’s Choice cuprinde cele mai bune vinuri din cea mai bună producție, selectată și recomandată de proprietari, astfel: colecția Ana (Sauvignon Blanc, Chardonnay) și colecția Maria (Fetească Albă, Pinot Gris). Trebuie spus că vinurile din colecția Ana și Maria au luat medalii de aur la concursurile Vinvest 2012, AWC Wienna 2012, Vinvest 2014, Concours Mondial du Sauvignon 2015, precum și medalii de argint și bronz la multe alte competiții naționale, regionale și internaționale.
La vinurile spumante există mărcile Mărgăritar cu opțiunea Demisec și Roze demisec, și Spumant Jidvei, cu variantele Extra Brut, Extra Dry și Roze. La vinars există mărcile Vinars Jidvei VSOP, distilat din vinuri nobile și învechit în butoaie de lemn timp de cinci ani, și Vatra Jidvei VS, învechit în butoaie timp de trei ani. Începând cu anul 2015, Jidvei oferă celor ce doresc să-și facă vin în gospodărie, posibilitatea să cumpere must de la companie, din soiurile Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Muscat Ottonel.
*
va urma
Vianu MUREȘAN
(Din ediția specială a Transilvania Business Nr. 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – Mai/Iunie 2019)
CITIȚI ȘI (eng): [Enjoy Transylvania!] The Story of Wine (1)
