Analize București Comert Industrie Judete POZITIV TB Proiecte Real Estate Slider Ultimele stiri

Mihai Daraban, președintele CCIR: “Noi creăm o rețea de atașați comerciali, care să se comporte, dacă vreți, ca niște bone cu agenții economici care vin pe teritoriul respectiv”

Un dialog cu Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), este savuros chiar atunci când discuți probleme serioase. Și nu au fost puține temele pe care le-am atins în interviul pe care ni l-a acordat. Modificarea legii camerelor de comerț și crearea rețelei de diplomați comerciali privați, trecerea terenului unde se află complexul expozițional Romexpo în proprietatea acestei companii, proiectul de reorganizare administrativă a României și lecțiile învățate din pandemie sunt temele la care am căutat și am primit răspunsuri. Vă invit să îl lecturați mai jos și sper să îl găsiți cel puțin interesan.

 

Reporter: Să începem cu legea de modificare a Legii Camerelor de comerț – Legea 335 din 2007, ce vă doriți mai exact prin această modificare?

Mihai Daraban, președinte CCIR: În primul rând noi ne-am adresat legiuitorului cu o întrebare foarte simplă: „Își dorește România Cameră de Comerț? Răspunsul trebuie să fie DA sau NU”.

Din moment ce răspunsul a fost DA, atunci noi am venit cu explicații despre cum arată, este organizat sistemul cameral din România versus camerele de comerț din lumea civilizată la care noi tindem să ajungem și tindem să fim ca ei. Și am dat multiple exemple – Camera de Comerț a Germaniei, Camera de Comerț a Austriei, a Italiei, a Franței, de ce nu?, chiar și a Ungariei, în care sistemele camerale contează.

Contează prin atribuțiile pe care le au și prin serviciile pe care le prestează, direct sau indirect, statelor respective și mediului de afaceri din țările respective.

Și atunci am venit cu o chestiune care este plecată din modul de finanțare al Camerei Ungariei, în speță înmatricularea anuală a tuturor agenților economici contra unei sume modice, la camerele de comerț. Spre deosebire de Ungaria unde nu se spune ce se întâmplă cu aceste venituri, noi din România am explicat ce vom face cu aceste sume, și anume că ne vom implica foarte puternic în diplomația economică.

Pentru că ne uităm de câțiva ani de zile care este evoluția deficitului balanței comerciale. Ne uităm că la 31 decembrie 2016 deficitul balanței a fost de 10 miliarde de euro și doar în trei ani, adică la 31 decembrie 2019, a ajuns la 17,28 de miliarde de euro.

Deci, am luat-o razna în ceea ce înseamnă importuri și consum de marfă din import. Și-atunci am zis să creăm noi o rețea complementară cu cea a statului. Noi nu vrem să luăm sau să ne legăm la cap cu structurile departamentale din statul român. Și-atunci am zis să creăm o rețea complementară, de atașați comerciali, care să răspundă în mod direct nevoilor mediului de business în ceea ce înseamnă export și, nu în ultimul rând, aducerii de investiții străine în România.

Deci acesta a fost scopul efectiv al acestui demers. Activitatea, bineînțeles poate să fie monitorizată de toate instituțiile statului, mă refer la modul de cheltuire al acestui buget, dar cred eu că pe partea de diplomație economică sunt foarte multe de făcut. România, practic, nu mai există din punct de vedere al activității de import-export în afara granițelor Uniunii Europene, am rămas captivi, într-un sens pozitiv vreau să subliniez, pentru că 75 la sută din comerțul nostru exterior este către și în interiorul Uniunii Europene. Mai vorbim de un 10 la sută în țările europene care nu sunt încă țări membre ale UE și, din păcate, pot să spun, pe restul planetei contăm cu circa 15 la sută din comerțul nostru exterior. Deci, nu putem să ignorăm țări G20. Vorbim de G20 de pe continentele americane, Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia, nu putem să ignorăm Japonia, Coreea de Sud, China, India, Indonezia, Australia. Nu în ultimul rând, Zona Golfului. Arabia Saudită este țară G20.

Deci, nu putem să nu ținem cont de aceste zone geografice și să încercăm să fim cât mai activi către aceste zone și, nu în ultimul rând, să aducem investiții în România din aceste zone. Pentru că rețeaua statală, așa cum este ea, dacă faceți o investigație jurnalistică, o să vedeți că este foarte concentrată în Uniunea Europeană.

Noi creăm o rețea de atașați comerciali, care să se comporte, dacă vreți, ca niște bone cu agenții economici care vin pe teritoriul respectiv.

 

Rep.: Adică, acolo unde funcționează și ar funcționa oricum comerțul…

M. D.: Chiar îl întrebam așa, retoric, acum vreo doi-trei ani pe reprezentantul nostru, al României, la Bratislava – care ne-a întâmpinat la aeroport, spunându-mi printre altele că, de când e el la post, au crescut schimburile comerciale cu nu știu cât la sută: „Ce merit ai dumneata că se vinde Dacia Duster pe piața aceasta?”. Că n-are nici un merit. Vânzarea Daciei-Renault se face prin head office-ul din Paris și atât.

După aceea, o altă chestiune pe care am abordat-o în lege. Cred că trebuie la un moment dat făcută puțină ordine și în ceea ce înseamnă calitatea de administrator de societate. Pentru că, vedeți dumneavoastră, anul trecut cel puțin, la 1 august, erau undeva la 968.000 de societăți comerciale care erau active și în funcțiune – mai degrabă 968.510 la 1 august – iar bilanțul, la aceeași dată îl depuseseră 706.144 de societăți. Deci, undeva la 263.000 de societăți comerciale nu depuneau bilanțul la organele fiscale.

Și eu cred că și mass-media a arătat de multe ori pe ciobanul de la munte care și-a lăsat buletinul pe mâna unor băieți „isteți” din București și care, fără să știe el, l-au pus administrator de firmă.

Deci, vreau să facem diferența între administrator de firmă și acționar. Administratorul de firmă, dacă vreți, putem să-l asimilăm unui conducător auto. Știți bine că, dacă ești analfabet, nu poți să treci proba teoretică când îți iei permisul de conducere. Deci, ai nevoie de studii. Ei, cam la același lucru ne gândim și noi referitor la calitatea de administrator de societate, ca să conștientizeze, pe de o parte, să vedem că-i alfabetizat. Pe de altă parte, să conștientizeze ce semnează, pentru că – să fac o paranteză, acționarul firmei poate sta pe plajă în Bahamas și administratorul societății în pușcărie – administratorul este cel care semnează bilanțul contabil, administratorul este cel care este opozabil autorităților. Acționarul e liber, e acționar. Dar, repet, noi vorbim de calitatea de administrator de societate. Deci și acest lucru am considerat că este bine să-l reglementăm într-un fel sau altul.

Bineînțeles, aceste certificate de administrator să fie date de camerele de comerț din fiecare județ, aici nefiind implicată camera națională. Camera națională va fi implicată doar în stabilirea unui curriculum unic la nivel național și un tarif unic la nivel național care nu va fi foarte mare, pentru că cursurile nu vor avea o întindere mai mare de o zi, două, trei. Dar trebuie să vezi în timpul acestor cursuri capacitatea omului de a putea fi administrator de societate.

 

Rep.: Partea aceasta cu certificarea administratorului va presupune o testare a actualilor administratori? 

M. D.: Acest lucru va fi reglementat, probabil, printr-o hotărâre de guvern. Dar, ușor, ușor, calitatea de administrator trebuie certificată. V-am dat exemplul cel mai elocvent, de 968.510 firme care la Ministerul Justiției figurează active și în funcțiune și au depus bilanțul 706.144. Știți care este paradoxul? Paradoxul este că organele de control ale statului, când se duc în control, se duc la cei care au depus bilanțul. Nu se duc la baza de date de la Ministerul Justiției și să-i întrebe: „Voi de ce nu depuneți bilanțul?” Pentru că la Registrul Comerțului se găsește și CNP-ul, se găsește și adresa, se găsește absolut totul despre societatea respectivă.

 

Rep.: Care sunt atribuțiile altor camere de comerț din străinătate sau ce fac acestea în statul și pentru statul respectiv?M. D.: Toți atașații comerciali ai Austriei în străinătate sunt angajații camerei de comerț. În Germania, la fel, camerele deschid reprezentanțe în străinătate, se ocupă de învățământul profesional dual. În Franța, dacă vreți, camerele de comerț administrează porturi și aeroporturi. Deci, noi unde am vrut să ajungem? Am vrut să arătăm legiuitorului că, dacă vreți cameră de comerț, tratați-ne ca atare. Adică, într-adevăr, noi nu picăm pe cicluri electorale, din păcate pentru ei, nu suntem oameni angrenați în politică și cred că acest lucru a fost, poate, un handicap la un moment dat, dar, pe de altă parte, Camera de Comerț și Industrie a României este membră la Eurochambres, este membră în World Chambers Federation, eu sunt în comitetul World Chambers Federation, în comitetul de conducere.

Deci, paradoxal, străinii ne bagă în seamă și ne tratează elegant, să nu spun mai mult. Statul român sub toate formele lui, nici nu vrea să audă de prerogative către camera de comerț.

 

Rep.: Cum a fost primită până acum această propunere de modificare legislativă?

M. D.: Este pe flux, este la Camera Deputaților, este repartizată pe comisii la Camera Deputaților, am trecut de Senat. Noi, în general, în perioada aceasta am încercat să explicăm în ce constă acest sistem cameral. Prima cameră de comerț a fost înființată la Bastilia, în 1599. Camera de comerț este un brand al mediului de afaceri, pe care-l veți regăsi în absolut toate țările lumii.

 

Rep.: Să presupunem că în următoarea sesiune parlamentară, până își încheie mandatul acest Parlament, veți avea această lege. Cât de repede veți reuși să construiți rețeaua de atașați comerciali?

M. D.: Dacă mă întrebați așa ca timing, estimarea mea de construcție a acestei rețele este într-un an de zile de la promulgare. Pentru că nu vorbim în prima fază de fonduri, pentru că în posesia fondurilor vom intra la anul, după ce societățile comerciale vor depune bilanțul pe anul fiscal 2020. Deci, probabil aceste fonduri vor intra la camera de comerț să spunem undeva la 1 septembrie 2021, dar până atunci noi avem timp să construim această rețea.

Ne vom adresa diasporei. Pentru că mai degrabă la New York, la Chicago, la Los Angeles, o să căutăm un român destoinic, care deja locuiește acolo, care deja cunoaște zona. Nu are rost să trimit un novice din România, care să învețe care este robinetul de apă caldă. Adică vom avea o adresabilitate foarte mare către diasporă. Tocmai ca să controlăm costurile. Pentru că decât să închiriezi spații de locuit, să cumperi mașini, mai bine dai un salariu mai mare și decontezi benzina. Acestea sunt niște flexibilități pe care numai o entitate privată și le poate permite. Asta trebuie să înțeleagă statul acesta.

 

De la 30 de milioane de euro la 1,2 miliarde de euro

 

Rep.: Legat de proiectul de la Romexpo, un proiect unic, pe care l-ați lansat, ca propunere, în 1 iunie, explicați-le cititorilor despre ce este vorba…

M. D.: Aș începe cu un preambul. Terenul care este acum la Romexpo, este un teren pe care Camera de Comerț a României îl are și îl va mai avea încă 33 de ani de acum încolo. Acestea sunt lucruri certe. Un alt lucru cert pe care vi-l spun, este că tot ce este deasupra acestui teren, platforme betonate și clădiri, sunt în patrimoniul Romexpo, care este societate a Camerei de Comerț a României. Dacă cumva statul, că este un teren proprietate privată a statului, să spunem vrea să ne gonească de acolo, trebuie plătită o despăgubire la justa valoare, care la ora actuală se ridică la 300 de milioane de euro. Nu cred că statul își permite acest lucru. Pe de altă parte, statutul juridic al terenului face ca orice potențială investiție pe teren să nu fie bancabilă. Pentru că, vedeți, terenul figurează proprietate privată a statului, în administrarea RAPPS și în folosința gratuită a Camerei de Comerț a României pe o perioadă de 49 de ani. Acuma, nu înseamnă că atunci când expiră perioada, noi plecăm. Trebuie să fim despăgubiți. Pentru că, repet: tot ce este deasupra terenului, este proprietatea noastră.

Plecând de la aceste lucruri și uitându-ne spre viitor, am considerat că o dezvoltare, alta decât existența Romexpo – Romexpo rămânând în continuare cu activitatea de târguri și expoziții, dar folosind suprafața mult mai judicios – este să creăm un complex de entertainment în București, un complex care nu va fi rezidențial, Deci, este și o hotărâre a adunării generale a camerei de comerț prin care în acel perimetru nu va fi nici un spațiu de locuit. Și am solicitat, tot prin această lege, o reglementare astfel încât terenul să fie dat în proprietatea camerei de comerț, dar fără a avea dreptul de a-l vinde. Aici este foarte important de subliniat că noi cerem o schimbare de paradigmă juridică, ca finanțatorii să vină să investească. Pentru că în situația actuală este imposibil să obții un credit din cauza situației juridice a terenului. Și atunci, statul trebuie să creeze acele condiții prin legiuitor, ca să putem să ne dezvoltăm. Noi, de exemplu, dacă suntem și rămânem în situația actuală, în următorii 33 de ani vom plăti taxe și impozite pe teren de 30 de milioane de euro. E un calcul simplu, noi știm cât plătim în fiecare an, am înmulțit cu 33 și cam aceasta este suma. Dacă se face proiectul propus, având în vedere noile suprafețe desfășurate și așa mai departe, impozitul pe venit, pe clădiri și teren, vor deveni în aceeași perioadă de timp 1,2 miliarde de euro și asta nu le spune Mihai Daraban jurnaliștilor din Târgu Mureș. Asta spune PriceWaterhouseCoopers. Este un studiu făcut de PriceWaterhouseCoopers. Nu în ultimul rând, pe platforma respectivă vor lucra 32.000 de oameni, din care 26.000 în zona de office și 6.000 în zona de retail. Vreau doar atât să vă subliniez: tot județul Vaslui nu are 32.000 de angajați.

Nu-i de râs, sunt realități și certitudini. Și atunci se pune problema: înaintăm sau rămânem pe loc?

O să fie logică întrebarea: ce ne mână în luptă pe noi, camera de comerț? Păi, pe noi ne mână în luptă consolidarea veniturilor camerei de comerț. Pe termen lung, de ce nu?, chiar dublarea veniturilor camerei de comerț, pentru că, până la urmă, Romexpo existent la ora actuală este o sursă de venit pentru Camera de Comerț și Industrie a României, pentru funcționarea Camerei de Comerț și Industrie a României.

Aici este implicarea statului, când am început acest interviu, v-am spus că i-am întrebat dacă vor sau nu vor cameră de comerț în România? Dacă răspunsul este da, putem să dezvoltăm subiectul. Dacă răspunsul este nu, îmi fac bagajele și plec.

Dar dacă răspunsul este da, creați mecanisme voi, legiuitor, stat român, sub toate formele lui, astfel încât să-i creați sistemului cameral din România instrumente indirecte de a se finanța.

 

Rep.: În acest proiect, cu Iulius Mall…

M. D.: Aș vrea să subliniez. Asocierea cu Iulius Mall are deja o vechime de 3 ani. N-a apărut nici ieri, nici alaltăieri. Este un proiect destul de avansat, este un proiect care a trecut de fazele de arhitectură, e un proiect dezvoltat în cele mai mici detalii, astfel încât dacă noi reușim să ne treacă această lege, prima cupă de excavator va fi maxim în 6 luni.

 

Implicarea Camerei în redresarea economică

 

Rep.: Am văzut că ați făcut niște recomandări și ați propus un plan de investiții în cadrul acelui plan mai mare de redresare economică pentru Europa, care vine în timpul acestei pandemii. Până la urmă suntem încă în pandemie și nu știm când se va încheia. Din ce am văzut ați făcut propuneri de proiecte de investiții în infrastructură (mediu, autostrăzi, cale ferată). Dacă puteți să ne povestiți puțin…

M. D.: Noi am mai propus și o reorganizare administrativă a României. Pentru că, lăsând la o parte pandemia, sistemul economic din România la ora actuală, economia românească nu mai poate să țină această suprastructură administrativă existentă. Mă refer la forma de 42 de județe, de comune cu 200-300 de alegători ș.a.m.d. Deci nu mai putem efectiv ține acest aparat administrativ nici pe timp de pace, dară-mi-te pe timp de pandemie. Noi am venit cu foarte multe propuneri în acest sens. Să știți că lucrurile trebuie să plece de la lucruri simple. Noi am avut niște creșteri așa-zis economice. Aș sublinia: fals, cu majuscule. Noi am avut o creștere de PIB, dar nu înseamnă că această creștere de PIB este neapărat o creștere economică. Pentru că noi plecăm de la definiția elementară și din DEX a PIB-ului. Are cinci variabile. Este consumul privat domestic al fiecăruia, plus consumul statului, plus investiții, plus export, minus import. Asta-i definiția PIB-ului. Ei, cum am făcut noi în ultimii ani să fie PIB-ul mare? Păi dacă ne uităm la export minus import, vedem minus 17,28 miliarde de euro. Dacă ne uităm la investiții, spre zero. Deci, cine Dumnezeu a mai rămas să facă PIB-ul mare? Consumul domestic plus consumul statului. Cred că este momentul ca acest PIB, dacă tot vrem să crească de la an la an, să crească, pe de o parte, prin creșterea investițiilor și, pe de altă parte, prin creșterea exportului în detrimentul importului. Și abia atunci vom putea spune că avem o creștere sănătoasă.

 

Rep.: Spuneați de reorganizarea administrativă. Cum o vedeți?

M. D.: Noi am propus, există și o hartă. Cititorii noștri se pot uita, de exemplu, pe organizarea curților de apel din România. Sunt 15 curți de apel. Curțile de apel au fost făcute pentru mobilitatea cetățeanului, este foarte judicios împărțită țara.

Și noi propunem ca în loc de 42 de județe să se transforme în 15 județe. În felul acesta nu mai avem 42 de președinți de Consiliu Județean, o să avem 15, nu o să mai avem 42 de prefecți, o să avem 15. Nu o să mai fie 42 de consilii locale, la nivel de județ, o să fie 15. Practic, o să fie o reducere. Și vă mai spun o altă treabă. Eu, ca persoană fizică sau juridică, am intrat într-un consiliu județean până acum doar ca să beau cafeaua cu un președinte. Eu nu am intrat dintr-o nevoie. Eu nu am nevoie ca persoană fizică sau juridică de consiliul județean. Consiliul Județean se ocupă, aproape în exclusivitate, de primării.

 

Rep.: Dar nu v-ați gândit chiar de reducerea lor totală?

M. D.: Nu, pentru că cineva trebuie să gestioneze anumite aspecte. O reducere totală e imposibilă. Dacă e să continui, nu ar trebui să existe comună fără 10.000 de locuitori. Adică nu o declar comună și are primar și viceprimar și consiliu local, dacă nu sunt cel puțin 10.000 de locuitori.

Se risipesc prea mulți bani, inclusiv proiectele mari se lovesc de această atomizare, dacă vreți, a teritoriului național. Este o Românie prea fărâmițată în unități administrativ-teritoriale.

 

Un ARIS privat

 

Rep.: Cu cine mai relaționați din administrație sau ce v-ar ajuta să se schimbe în administrație? Fie că e local, fie că e națională.

M. D.: Noi vrem, în primul rând, să creăm un ”ARIS” privat, adică Agenția Română de Investiții Străine în sistem privat. Vrem să identificăm cu colegii mei din teritoriu toate oportunitățile de investiții din județele respective. De la fabrici care se vând, de la terenuri care pot fi concesionate pentru producție etc.

Noi mai avem o problemă în România. Noi nu înțelegem faptul că, de exemplu, un investitor străin care va veni și care își va dori să producă ceva nu va bloca banii în teren. Acel investitor va investi banii în echipamente și tehnologii. Nouă ne-a luat Dumnezeu mințile, în România. Noi vrem să facem bani ușori prin vândutul de teren la metru pătrat. Trebuie să ieșim din această paradigmă găunoasă, să ne uităm, de exemplu, cum Ungaria, acum 6 luni, i-a dat un perimetru fabricii BMW pe gratis, cu utilitățile aduse la poartă, astfel încât BMW-ul să creeze o fabrică aducătoare de locuri de muncă și valoare adăugată la buget. Noi, ca și la autostrăzi, ne punem problema pe terenul cui trece autostrada. Pentru că le-am mai spus și la foarte mulți jurnaliști din media centrală: „Domnule, când mai vedeți un politician că trasează cu carioca vreo autostradă pe harta României, opriți-l din desenat și întrebați-l dacă sub linia aceea pe care a apucat să o traseze există terenul proprietate a statului și liber de sarcini?!”

Pentru că știți ce? Mi-ar plăcea să am cu dumneavoastră o polemică acum și să ne certăm, cu ghilimele, de ce autostrada Târgu Mureș – Iași a costat 15 milioane de euro kilometrul, în loc de 8 milioane. Dar, cât ne certăm noi la telefon, mașinile să meargă pe autostradă.

Banii sunt foarte ușor de adus pentru autostradă. Problema este că exproprierea nu este eligibilă pe fonduri europene. Exproprierea se face cu bani de la buget.

 

Lecțiile pandemiei

 

Rep.: Domnule Daraban, ce lecții credeți că au învățat, din această criză pe care o traversăm, în afară de ce spuneați dvs., că e necesară o reorganizare administrativă? Am mai văzut că ar trebui să ne digitalizăm, ceea ce nu am făcut în ultimii 10 ani, ca să nu zicem ultimii 30 de ani, că poate nu erau atât de avansate tehnologiile. Ce lecții credeți că mai învățăm și o să mai învățăm și mai avem de învățat?

M. D.: Cam de șase ani, camera de comerț citează, până la paroxism, din Eurostat. Le-am tot zis: „Domnule, suntem pe penultimul loc la digitalizarea administrativă, în Uniunea Europeană. Suntem pe ultimul loc la inovare și cercetare în Uniunea Europeană. Deci sunt chestii pe care trebuie să le înțelegem.” De exemplu, când spui inovare-cercetare, cu alte cuvinte produs românesc, cu valoare adăugată mare, pe care să-l exportăm, noi nu prea avem. Da, cred că, în afară de industria navală care mai produce niște vapoare care au o valoare semnificativă, dar acele vapoare sunt făcute exclusiv cu materiale și echipamente din import – fiindcă nu avem în România – noi trebuie să înțelegem clasamentele acestea care există și să învățăm ceva din ele.

Eu cred că în această criză am învățat că nu producem mai nimic din ce am putea avea nevoie la un moment dat, noi tot cerem de ani de zile, deci cer să ni se spună în ce a constat importul de 86,28 de miliarde de euro pe care România l-a făcut anul trecut. Pentru că toți am auzit în decursul anilor de producție pe stoc, dar de import pe stoc nu prea am auzit. Noi am tot făcut apel la acești indicatori care sunt foarte concludenți pentru ceea ce avem de făcut. Pentru că sunt niște realități pe care cifrele, fără să-și dorească neapărat, le arată și le arată așa cum sunt ele, destul de contondente la un moment dat pentru societate.

Vă dădeam exemplul de la 1 august anul trecut, când depuseseră bilanțul 706.144 de societăți. Vreau să vă spun că 3.730 de societăți din România, românești și străine, cam jumătate-jumătate ca pondere, realizează 65 la sută din cifra de afaceri totală. Iar aceste 3.730 de firme ca număr, reprezintă 0,53 la sută din totalul firmelor care depun bilanțul. Deci, iată că doar 0,53 la sută din societăți realizează 212 miliarde de euro cifră de afaceri, din totalul de 330 de miliarde. Deci, economia românească este foarte polarizată. Cu părere de rău o spun. Este o realitate cruntă, dar guvernanții totdeauna trebuie să știe aceste aspecte, ca să poți să creezi politicile publice și economice aferente.

 

A consemnat Ligia VORO

 

Notă: Mulțumiri dlui Vasile Pop, președintele Camerei de Comerț și Industrie Mureș, pentru facilitarea acestui interviu.

 

Related posts

Expansiunea imobiliară în Cluj-Napoca. Studiu Coldwell Banker Transilvania

Ligia Voro

Primăria Timișoara oferă peste 25 de milioane de euro pe 4 ani pentru servicii de salubrizare stradală

Stefana Muresan

Încep lucrările de modernizare a Pieței Ferdinand din Oradea, investiții de peste 19 mil. lei, fonduri europene

Stefana Muresan

Cezar Ioan – autorul cărții document „Gastronomie Românească de secolul XXI”: “Cred că avem nevoie să ne mândrim cu gastronomia veche și să o modernizăm ca ea să rămână vie”

Stefana Muresan

Autostrada Sebeș-Turda, între datele de pe hârtie și realitatea de pe teren la începutul anului

Papuc Irina

Antreprenoriatul feminin clujean, reprezentat la Parlamentul European, de Asociația Femeilor de Afaceri Cluj

Stefana Muresan

O nouă companie low-cost deschide rute pe Aeroportul Iași: din iunie, Ernest Airlines operează zboruri directe spre Nordul Italiei, în Verona și Cuneo

Stefana Muresan

5G Online Challenge – concurs de proiecte dedicat antreprenorilor inovativi

Traian Dan

Hunedoara vrea peste 17 milioane de euro pentru continuarea restaurării Castelului Corvinilor

Ion Surdu

Zeci de companii din industria textilă se unesc pentru un scop comun – să producă echipamente de protecție pentru sistemul medical românesc

Papuc Irina

Ministrul Economiei: Am cerut sprijinul BERD pentru a demara rapid o strategie de dezvoltare economică post-coronavirus

Ion Surdu

 AFI Europe a pus piatra de temelie a celui de-al treilea centru comercial al companiei in Romania

Ionut Oprea

Dezvoltarea industriala a anului

Transilvania Business

Adoptă transformarea digitală strategică la cea de-a 8a ediție GoTech World

Ligia Voro

Camera de Comerţ şi Industrie a României premiază 12.472 de companii cu performanţe economice deosebite

redactia

Oradea: O nouă etapă de reabilitare a rețelelor de termoficare, investiție de 32 mil. euro, fonduri comunitare

Stefana Muresan

Regio 2014-2020: Peste o jumătate de miliard de lei pentru drumurile din Nord-Vest

Stefana Muresan

Semnare contract Centura de Sud a Timișoarei. Contract de 359 milioane lei, constructor – Tirrena Scavi

redactia

Tunelurile pentru urşi de pe autostrada Lugoj-Deva, estimate la 1,11 miliarde lei

redactia

România are alocate fonduri în valoare de 27 miliarde euro pentru 2021-2027

Stefana Muresan

Expoziția „Două Regiuni în Europa – Regiunea Centru și landul Brandenburg”, la Ambasada României de la Berlin

Stefana Muresan

Fabrica de porţelan Apulum din Alba Iulia trimite peste 90% din producţie la export

redactia

Air Canada a lansat oficial zborul direct între Canada și România

Stefana Muresan

Alianța Vestului din fabricile de mobilier: Linii de producție fără oameni, in și cânepă în loc de lemn

Stefana Muresan

Leave a Comment