Universitatea de Științe Agricolă și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara va finaliza la finalul anului viitor o centrală electrică care va funcționa pe biogaz. Aceasta va asigura instituției de învățământ superior, alături de o instalație de panouri fotovoltaice, o treime din consumul anual de energie electrică folosită în cadrul campusului.
1,1 milioane de euro, peste cinci milioane de lei este valoarea finanțării primite de Universitatea de Științe Agricolă și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, din fonduri nerambursabile norvegiene, pentru ridicarea unei noi centrale electrice care va funcționa pe biogaz. 85% din sumă este asigurată sub formă de sume nerambursabile, restul de 15% fiind din sursele proprii ale USAB. Centrala va fi finalizată în cea de a doua jumătate a anului viitori, iar împreună cu o instalație de panouri fotovoltaice va scuti instituția de învățământ superior de sute de mii de euro cheltuiți anual pe plata energiei electrice.
Centrala va funcționa în zona campusului din Timișoara și va produce biogazul în urma utilizării ca și combustibil a dejecțiilor animale provenite de la stațiunea didactică proprie, dar și din resturile vegetale rezultate din cultivarea celor 2.500 de hectare de teren agricol a universității. De asemenea, aici vor ajunge și resturile rămase la cantina instituției. Centrala se va ridica pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați, ideea nu a fost de a acoperi integral consumul de energie electrică ci de a face din proiect un exemplu că o asemenea investiție este fiabilă, am aflat de la Cosmin Popescu, rectorul universității timișorene.
”Noi apreciem că din cele două surse, centrala pe biogaz și panourile fotovoltaice vom reuși să asigurăm aproximativ 30% din totalul consumului energetic al instituției noastre. Nu aveam nevoie de mai mult, noi ne-am propus să fie un model de bune practici. Ne dorim să arătăm că sistemul funcționează, că economia circulară poate deveni realitate. În urma procesului nu vor rămâne niciun fel de deșeuri, totul se folosește integral. Resturile rămase în urma procesului de fermentație vor fi folosite ca și îngrășământ, este acel pământ de flori pe care îl găsim la saci în magazine, un pământ extrem de bun calitativ, cu toate elementele minerale necesare. Prin intermediul acestei stații de biogaz vom reduce emisiile de carbon în atmosferă cu aproximativ 2500 de tone”, am aflat de la Cosmin Popescu, rectorul universității timișorene.
Trebuie precizat că sistemul nu va produce niciun fel de disconfort pentru public, procesul se desfășoară în mod anaerob, sistemul fiind complet închis. Odată sosite la stație, deșeurile intră în sistem, iar acesta este complet închis, fără niciun fel de emisii exterioare. Procesul de fermentare în urma căruia deșeurile sunt ”digerate” și se produce biogazul este realizat în anumite rezervoare închise, fără a fi necesară prezența aerului.
Economia realizată la bugetul universității în urma folosirii curentului electric produs de panouri și de noua centrală pe biogaz este apreciată la 100.000 – 200.000 de euro pe an.
