Populația urbană, atât în România, cât și în întreaga lume, este în continuă creștere, iar prognozele spun că, până în 2050, peste 65% din populație va trăi în zone urbane.
Astăzi, orașe din întreaga lume se confruntă cu suprapopularea, cu lipsa resurselor, cu creșterea dezechilibrului socio-economic între cetățeni, iar administrațiile locale și regionale vor fi din ce în ce mai greu încercate de asigurarea resurselor de bază (accesul la alimente, apă, energie, educație), în același timp cu o dezvoltare economică, socială și ecologică durabilă.
Pentru asigurarea și îmbunătățirea accesului la aceste resurse, speranțele se îndreaptă spre orașele inteligente – smart city. Conform definiției, Smart City este denumirea zonelor urbane în care sunt folosite dispozitive electronice și metode informatice pentru colectarea, procesarea și analiza datelor cu scopul gestionării eficiente și sustenabile a resurselor și a serviciilor urbane, cum ar fi traficul, transportul public, utilitățile publice (energie, apă, deșeuri), prevenirea și scăderea criminalității, sisteme informatice, educație, biblioteci, spitale și alte servicii comunitare.
Conceptul Smart City (oraș inteligent) datează din anii 1970, când Los Angeles a propus primul proiect urban major de big data. Primul pas concret în această direcție a fost făcut la Amsterdam, în 1994, prin crearea orașului digital virtual, iar din 2011, la Barcelona, se desfășoară anual Congresul Internațional Smart City Expo.
În ultimele decenii, dezvoltarea tehnologiei este accelerată exponențial, iar conceptele AI (Artifficial Intelligence) și IoT (Internet of Things) sunt folosite astăzi pentru proiectarea și dezvoltarea orașelor inteligente.
Pentru trecerea spre smart city, investițiile sunt mari și vin, în cele mai multe cazuri, din fonduri publice. Schimbările însă vor fi mari, cu creșteri importante ale confortului și nivelului de trai. Orașele inteligente sunt gândite pentru o folosire judicioasă a spațiului și a resurselor, ceea ce aduce și o distribuire eficientă și optimă a beneficiilor.
Un alt țel este creșterea gradului de conectivitate al cetățenilor, dar și al acestora cu administrațiile publice. Astfel, pot fi îmbunătățite serviciile publice din școli și spitale sau cele de transport și infrastructură. Dezvoltarea tehnologiei va duce la economii de timp și bani, dar și la adaptarea stilului de viață la provocările prezentului.
Un mediu mai curat
Un oraș inteligent înseamnă un oraș ecologic, curat. Sistemele informatice, alimentate cu senzori conectați dispozitivelor de măsură avansate care măsoară permanent parametrii factorilor de mediu, vor duce la un mediu mai curat.
Informațiile colectate în timp real din transportul public pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră, deci crește calitatea aerului și scade consumul de energie, cele din sistemele de alimentare cu apă și din canalizare pot duce la economie de apă, iar cele din sistemul de management și colectare a deșeurilor reduc cantitatea de deșeuri solide.
Confortul și calitatea vieții
Într-un studiu asupra orașelor inteligente, McKinsey Global Institute cercetează modul în care folosirea tehnologiei se transferă în creșterea calității vieții. Rezultatele arată că, după introducerea tehnologiilor smart, indicatorii cheie se pot îmbunătățesc cu 10-30%, iar folosirea aplicațiilor smart city de generație curentă pot duce la un progres de până 70% în atingerea țintelor de dezvoltare urbană durabilă.
Standarde pentru smart city
În prezent, organizații internaționale cooperează pentru dezvoltarea unor sisteme de referință și standardizare pentru orașele inteligente. Astfel, se va putea crea un cadru relevant de lucru pentru autoritățile locale, urbaniști și dezvoltatori imobiliari în proiectarea, planificarea și dezvoltarea unui oraș inteligent.
Primul oraș inteligent
Inițiativa „Amsterdam, smart city” datează din 2009 și include peste 170 de proiecte dezvoltate în colaborare de către locuitori, autorități locale și mediul de afaceri și care funcționează pe o platformă interconectată prin dispozitive wireless cu scopul de a spori abilitățile de luare a deciziilor în timp real.
Pentru a încuraja participarea locuitorilor, administrația orașului organizează anual Amsterdam Smart City Challenge, acceptând propuneri de proiecte de dezvoltare în această direcție. De exemplu, astfel a fost dezvoltată aplicația Mobypark, de închiriere a locurilor de parcare. Datele generate de această aplicație oferă administrației locale cifre relevante pentru a determina cererea de parcare și fluxurile de trafic din Amsterdam.
Alte proiecte dezvoltate de autoritățile locale în parteneriat cu populația orașului și cu mediul de afaceri au fost de montare a unor contoare de energie inteligente, cu stimulente acordate celor care reduc în mod activ consumul de energie, iluminatul stradal inteligent, care permite controlul luminozității, și de management inteligent al traficului, prin care traficul este monitorizat în timp real, iar informațiile despre timpul de parcurs al anumitor rute este pus la dispoziția participanților la trafic, pentru a le permite să determine cele mai bune rute.
Proiecte în parteneriat
Devine tot mai clar că integrarea tehnologiei în viața citadină cotidiană necesită o cooperare extinsă și o abordare sistemică și sistematică, în parteneriat între toate părțile implicate: administrație locală, cetățeni și mediul de afaceri. De altfel, acest lucru a fost evidențiat extrem de răspicat de majoritatea vorbitorilor de la conferința „From City to SMART CITY”, desfășurată la București, în 4-5 noiembrie.
Organizator și moderator al conferinței a fost Camelia Spătaru, fondator al platformei Jump to Smart și vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice. Jump to Smart este o platformă dedicată evenimentelor la care participă autoritățile, societatea civilă, mediul academic și mediul de afaceri pentru a dezbate și a contribui la construcția unei viziuni pe termenul lung pentru o Românie inteligentă.
Conferința de la Palatul Ghica din București a reunit paneluri extrem de valoroase de vorbitori, teoreticieni sau practicieni ai orașelor inteligente, ai inteligenței artificiale, reprezentanți ai Guvernului, ambasadori, primari și președinți de Consilii Județene, reprezentanți ai mediului de afaceri.
Un alt moderator al conferinței a fost Cătălin Hosu, manager al COMM360 și vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice. Hosu este, deja, un moderator consacrat al evenimentelor organizate de Jump to Smart, iar agenția de consultanță de comunicare pe care o conduce, COMM360, a devenit un partener tradițional al acestora.
Mobilitate urbană
Mobilitatea urbană este una dintre componentele vieții citadine de zi cu zi care se poate îmbunătăți într-un oraș inteligent. Noile tehnologii și concepte de vehicle sharing (trotinete, biciclete, autoturisme) și de vehicule autonome și interconectate vor schimba peisajul transportului urban: vor reduce aglomerația și poluarea și vor crește confortul locuitorilor și calitatea vieții. Iar cea mai îndrăzneață propunere în acest sens este taxiul dronă! La conferința „From City to SMART CITY” a participat și reprezentantul unei dintre cele mai avansate companii din lume în dezvoltarea acestor vehicule zburătoare autonome, Remi Petitfrere, care și-a exprimat interesul de a colabora, cât mai curând, și cu autoritățile locale din România.
„Smart city se conectează în special cu două noțiuni: transparență și voință politică. Nu poți să ai smart city dacă administrația nu este transparentă. Iar pentru o administrație transparentă e nevoie de voință politică” – Nicușor Dan, primar general București
Speakeri – offline și online au fost Ambasadorii Regatului Unit al Marii Britanii, Estoniei și Finlandei în România, E.S. Andrew Noble, E.S. Ingrid Kresseș Vinciguerra, respectiv E.S. Marjut Akola, Tom Leene – președinte al Camerei de Comerț a Olandei în România, Daniel von Mötman, Departamentul Managementul Traficului, Manager Mobilitate EURO2020 din Amsterdam, reprezentanți ai administrației centrale și locale, parlamentari, CEO ai unor companii de top, manageri de clustere, profesori universitari și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale.
Evenimentul a fost moderat de Camelia Spătaru – Fondator JumpToSmart.ro, vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice, Codrin Scutaru – CEO Public Affairs Solutions, Cornel Bărbuț – CEO Vegacomp și Cătălin Hosu – Manager COMM360, vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice.
(Publicat în ediția print TB nr. 98- noiembrie/decembrie 2020)
