Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Lechința, reconversie administrativă

Când te gândești la comuna bistrițeană Lechința, gândul îți alunecă spre cea mai de nord zonă viticolă a țării, însă o vizită în comună îți arată că aceasta s-a primenit în ultimul mai bine de un deceniu, exact ca parcelele de viță-de-vie care dispăruseră de pe dealurile din așa-numita Câmpie a Transilvaniei. O reconversie administrativă de respirație europeană.

În 2008, când actualul primar al comunei Lechința, Romeo Florian prelua primul mandat, a găsit o comună răvășită, fără niciun proiect realizat, fără o palmă de asfalt și cu lucrări începute care consumaseră resurse, însă fără ca fizic acestea să fie la nivelul fondurilor alocate. Prima decizie a fost să închidă trei din cele șase cămine culturale de pe raza comunei cu șapte sate, cămine care se aflau într-o stare avansată de degradare. Două au fost demolate integral și reconstruite, iar celelalte patru au fost reabilitate. Ultimul a fost finanțat cu fonduri de la Compania Națională de Investiții (CNI) – 2 milioane de lei – și finalizat anul trecut. Iar apoi proiectele s-au rostogolit pentru că erau multe de făcut în Lechința.

Punerea la punct a utilităților

Comuna Lechința avea rețea de apă potabilă încă din anii 80, însă canalizarea lipsea, iar apa uzată ajungea în pârâul care străbate localitatea, cea ce făcea aerul insuportabil, mai ales în zilele noroase. Nu e de mirare că unul dintre primele proiecte s-a axat pe soluționarea acestei probleme care afecta calitatea vieții oamenilor din comună. Încă din septembrie 2008 a fost licitată lucrarea pentru rețeaua de canalizare si a fost contractat executantul. Astăzi, Lechința are rețea de canalizare și dispune de stație de epurare proprie. Nu au fost uitate nici satele aparținătoare, în Sângeorzu-Nou a fost introdusă rețeaua de canalizare și are propria stație de epurare, care a costat 5,82 milioane de lei, fondurile fiind asigurate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Vermeș va fi legat la stația de epurare din Lechința, după o mărire de capacitate, iar pentru celelalte trei sate – Chiraleș, Sîniacob și Țigău – este depus un proiect la CNI pentru introducerea rețelei de canalizare și construirea unei stații de epurare care să deservească întreaga populație care locuiește acolo.

Asfalt până în vie și pe viitoarea platformă industrială

Străzile în Lechința sunt asfaltate, cu excepția uneia mai noi, care nu are nici canalizare, și a străzii Fabricii, de vreun kilometru lungime, care e doar betonată, urmând a fi și ele reabilitate. Strada betonată duce la fosta fabrică de zahăr, platformă de care s-au arătat interesați întreprinzători care doresc să își deschidă puncte de lucru în comună. Platfoma de 20 de ha dispune de toate utilitățile, la capacități mari. Zece hectare sunt cumpărate de firma RAAL care intenționează să construiască o fabrică, cu 1.500 de locuri de muncă. Celelalte aparțin vechiului proprietar, însă există interes pentru achiziția lor. Un investitor interesat de patru hectare este compania Betak care ar vrea să producă acolo parapeți metalici, cu 80 de oameni. Teraplast și-a exprimat intenția pentru dezvoltarea unei linii de reciclare în aceași zonă industrială. Cu aceste investiții, Lechința ar putea deveni un orășel.

Modernizarea drumurilor a început în primul mandat, iar de atunci, de când a apărut PNDL, Lechința nu a ratat nicio sesiune, atrăgând, doar între 2017-2020, peste 7 milioane de lei. Nu doar drumurile comunale au fost puse la punct, ci și cele agricole. Cu 1 milion de euro fonduri europene, 12 km sunt asfaltați până la baza viilor care au făcut celebră Lechința. “Am deschis drumul”, recunoaște Romeo Florian. Cea mai de nord podgorie din țară numără astăzi în jur de 200 de hectare de viță-de-vie doar pe teritoriul comunei, vii noi plantate prin programul de reconversie viticolă. Cele mai renumite crame sunt Vie-Vin și Lechburg, la care se mai adaugă alte cinci, care au obținut DOC – Lechința pentru vinurile pe care le produc, vinuri de o calitate deosebită, unele unice în România. “Încet-încet, Lechința revine la ceea ce a fost. Suntem acum undeva la 30% din potențialul de altădată, însă culturile au o altă formă, e un alt mod de a lucra vița-de-vie, producția e cu mult mai bună. Lechința rămâne un brand pe care este ușor să îl promovezi, e ușor să vinzi vin de Lechința”, povestește primarul Romeo Florian.

Ne-am abătut de la infrastructura rutieră și ar mai fi de menționat că străzile din comună nu au rămas în beznă, iluminatul public fiind finanțat cu 1,6 milioane de lei, tot prin PNDL.

Punct la un coșmar

Aproape de primărie, în centrul de comună, se înalță astăzi o clădire care adăpostește două grădinițe, una cu program normal și cealaltă cu program prelungit, reunite sub aceeași denumire – “Maria”. La grădinița cu program prelungit funcționează o grupă pentru copii defavorizați pentru care sunt suportate din bugetul local mesele. Nu a fost dintotdeauna așa. Comuna Lechința avea patru grădinițe și niciuna la standarde. “Când ningea, noaptea nu dormeam, îmi era teamă să nu cadă tavanele peste copii”, își amintește și acum Romeo Florian. Alte două imobile erau în satele Vermeș și Sângeorzu-Nou care au fost demolate și construite din fonduri europene două clădiri noi. O investiție de 500.000 de euro și nopți de iarnă mai liniștite.

Printr-un proiect prin PNDL în valoare de 4,35 milioane de lei, la Liceul Tehnologic Lechința au fost construite și dotate 10 săli de clase și e construit atelierul mecanic, care nu e dotat încă, fiind folosit ca săli de curs pe perioada pandemiei. Proiectul a venit ca o necesitate pentru elevii din cele două clase de învățământ profesional, una de sudori și una cu profil agricol, elevi care vin la școală de pe toată Câmpia Transilvaniei, transportați cu microbuzele școlare.

Fără să fi venit încă pandemia, școala i-a adus pe copiii din Lechința mai aproape de digitalizare. Printr-un proiect POCU de 6 milioane de euro – Impact Lechința, școlile au fost dotate cu 160 de tablete. Criza sanitară cu efectul său nedorit de închidere a școlilor i-a mobilizat pe cei din administrația comunei să continue programul, iar recent a fost lansată licitația pentru achiziționarea a 460 de tablete cu internet nelimitat în abonamente, astfel că toți elevii să poată avea acces la educație. Școală se face în Lechința în alte trei sate, în afara de cea din centrul de comună, la Vermeș sunt clasele I-IV, la Sângeorzu Nou – I-VIII, iar în Țigău – localitate preponderent maghiară – tot I-IV. În programul educațional sunt cuprinși 777 de copii.

Și tinerii au locul lor în reconfigurarea viitorului comunei,. Pe un hectar de teren, într-o zonă cu o priveliște frumoasă va fi dezvoltat un proiect de construcție a trei blocuri ANL pentru specialiști și tineri. Unul e în licitație acum. Pentru tineri, primăria pune la dispoziție și teren pentru construcția de case, până la 5 arii, gratuit pe durata existenței construcției.

Protectorii Câmpiei

Într-o noapte a izbucnit un incendiu la căminul cultural din Lechința, iar sătenii au reușit să oprească extinderea lui până au venit pompierii. Au trecut minimum 20 de minute. Atunci s-a născut parteneriatul cu Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin care să fie înființată o subunitate de pompieri și o stație SMURD la Lechința care să deservească toată zona de Câmpie până la Sărmașu, prima localitate din județul Mureș care are un asemenea punct. Clădirea a fost construită din bugetul local, dotările au fost finanțate de Consiliul Județean, iar MAI asigură personalul. Proiectul a fost finalizat în 2017, iar 28.000 de oameni sunt mai în siguranță.

Dacă pe parte de urgență, lucrurile au fost puse la punct, preocuparea e acum pentru medicina de familie și nu numai. În comună activează doi medici de familie, iar administrația a cumpărat fostul sediu de poliție cu gândul de a transforma clădirea într-un dispensar care ar veni să completeze serviciile medicale asigurate într-o clinică privată.

Prin proiectul POCU de care am amintit deja, la Grădinița din Lechința a fost amenajat și dotat un cabinet stomatologic. Mai e așteptat un medic stomatolog care, cu siguranță va avea de lucru, pentru că primarul i-a propus ca, în fiecare trimestru, toți copiii să treacă pe la cabinet, asumându-și chiar să suporte din bugetul comunei diferența dintre costurile lucrărilor stomatologice și fondurile alocate de CJAS Bistrița-Năsăud.

Cum fostul post de poliție va avea altă destinație, în parteneriat cu MAI, va fi ridicat un sediu de poliție, pentru Secția 3 Poliție Lechința care acționează pe toată zona de Câmpie a județului, plus un post de poliție locală. Comuna oferă clădirea și terenul, iar Poliția vine cu dotările și cu personalul, pentru care sunt asigurate și două apartamente, fiecare cu două camere.

Proiecte finalizate, în derulare sau care vor fi implementate în viitor ar mai fi multe de adăugat, însă sperăm că v-am convins de ce e de trăit în Lechința când vrei să renunți la oraș pentru un sat.

“O altă lucrare mare pe care sperăm să o finalizăm anul acesta e cadastrul general al comunei Lechința. Fiind o comună mare, cu peste 13.500 de ha, am intrat într-un proiect al ANCPI. Mi-am asumat acest lucru, iar din decembrie până în februarie, am stat 54 de zile din 60 în primărie. Am lucrat ca să intabulăm drumuri județene, canale, stâlpii de la Electrica etc.”,
Romeo Florian, primar comuna Lechința

(Publicat în ediția print TB nr. 98 – noiembrie/decembrie 2020)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Prin OneDock companiile pot ține într-un singur loc aplicațiile pe care le folosesc

Articolul următor

Arhi Box a conceput un nou parc al Clujului

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share