Educație Investitii Judete Mureș Sanatate Ultimele stiri

Rectorul vizionar și un proiect revoluționar pentru medicina și educația medicală românească

Primul Spital Universitar și primul parc științific și tehnologic din România, la Târgu Mureș

Rector vizionar al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, care vede “the big picture” și gândește proiecte mari și inovatoare, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei mai atinge o bornă în premieră. Profesorul este inițiatorul unui proiect unic în România, cel al Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” din municipiu, componentă a unui proiect și mai ambițios Parcul Universitar Științific și Tehnologic „Novum Forum”. Depus spre evaluare la ADR Centru, proiectul are mari șanse de a fi finanțat dacă va îndeplini toate criteriile de eligbilitate. Spitalul va fi orientat către tehnologia de ultimă generație, iar parcul propune să ducă într-un spațiu funcțional relația dintre tehnologie medicală și medicină. Despre toate acestea, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei ne-a vorbit în interviul acordat revistei Transilvania Business.

În premieră pentru județul Mureș și pentru România, în ceea ce privește investițiile publice de anvergură în infrastructura medicală, educațională și de cercetare, ați anunțat, ca rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, proiectul Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” din municipiu, componentă a unui proiect și mai ambițios Parcul Universitar Științific și Tehnologic „Novum Forum”. Să punem proiectul în contextul actual, care ne îndreaptă spre domeniile de specializare intelegentă, o condiție în acordarea viitoarelor fonduri europene dacă ne gândim la competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, și să începem de la momentul în care v-ați gândit la acest proiect. Cum s-a născut proiectul parcului, care este viziunea sa, care sunt elementele sale principale – nevoia generală și nevoile specifice, detaliile tehnice, spațiale, economice -, de ce, din nou, universitatea ca inițiator și nu autoritățile publice centrale și/ locale sau mediul de afaceri mureșean?

Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei: Proiectul spitalului universității este unul dintre punctele Planului strategic cu care am venit în fața universității în luna martie 2020, la începutul actualului mandat de rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. După 8 luni de pregătire intensă, începută chiar din luna martie 2020, am reușit să finalizăm acest proiect strategic, care va schimba fundamental nivelul de îngrijire medicală din județul Mureș. O echipă complexă, formată din specialiști de primă mână, a lucrat cu viziune și curaj și a depus deja pentru evaluare acest proiect, în vederea finanțării din fonduri europene. Acest proiect nu este o inițiativă surprinzătoare, pentru că în toate țările dezvoltate universitățile mari care au și profil medical au propriul lor spital. Această situație însă nu o întâlnim în România. Este un concept modern, către care eu tind, de a exista un spital pe care să-l administrăm noi, poate într-un mod diferit decât sunt administrate actualele spitalele publice. Acest spital nu va face concurență spitalelor din Târgu Mureș. El va avea o orientare către tehnologia de ultimă generație, în următoarele domenii: chirurgie minim invazivă și chirurgie robotică, chirurgie de transplant, ginecologie oncologică, neurologie recuperatorie, cardiologie minim invazivă, radiologie şi imagistică, nefrologie și dializă, gastroenterologie minim invazivă diagnostică și terapeutică. Aceste domenii vor deveni și elemente de suport pentru instruirea studenților și a rezidenților.

Mai adaug și faptul că acest spital universitar este inima unei structuri mai largi pe care am conceput-o și care se numește Parcul Științific și Tehnologic „Novum Forum”. Acest concept de parc tehnologic în care există un spital își propune să ducă într-un spațiu funcțional relația dintre tehnologie medicală și medicină. Acolo vor exista spații pentru incubatoare de afaceri, pentru firme din domeniul echipamentelor și dispozitivelor medicale, produsele lor urmând a fi transferate ulterior în partea medicală.

“Parcul Universitar Științific și Tehnologic Novum Forum este cel mai complex proiect la elaborarea căruia echipa Departamentului Proiecte Europene și de Cercetare a participat până acum. Tot procesul parcurs până la forma finală a documentației depuse, ne-a oferit oportunitatea de a colabora cu colegii noștri din departamentele tehnic și de investiții, cu echipe de arhitecți și proiectanți, cu echipa medicală și cu partenerii noștri în proiect – Iceberg Consulting, pentru a contura o soluție completă, care va sprijini dezvoltarea unui ecosistem regional competitiv de cercetare-dezvoltare-inovare, educație, servicii medicale. Parcul Științific, prin cele două componente ale sale, Spitalul Universitar și Incubatorul Tehnologic și de Afaceri, va oferi celor cu care am lucrat până acum în cadrul proiectelor – studenți, cercetători, inovatori, cadre didactice, antreprenori – cadrul în care pot colabora, învăța, cerceta, inova, testa și pune în practică ideile. Vedem acest proiect ca fiind dintr-un punct de vedere, rezultatul proiectelor implementate până acum în universitate, și un punct de plecare pentru proiecte viitoare”,
Ec. Nicoleta Suciu, șefa Departamentului Proiecte Europene și de Cercetare

Fără să ne ducem într-o zonă zgomotoasă, care au fost primele reacții în mediul universitar, medical și de afaceri din județ și din țară la anunțarea acestui proiect?

L.A.: Reacțiile au fost extrem de favorabile, iar acest lucru este firesc. Vorbim despre înființarea unui nou spital în Târgu Mureș, un spital a cărui servicii medicale vor fi puse la dispoziția populației și care nu fac decât să completeze oferta de servicii medicale oferite de spitalele publice din județul Mures, mai ales în domenii medicale care sunt deficitare în spitalele publice din Târgu Mureş dar și la nivel național. Celor care manifestă neîncredere, îi asigur că acest proiect se va realiza.

Prezentați-ne principalele avantaje competitive pe care acest proiect le va avea pentru economia municipiului, a județului și a regiunii, respectiv impactul social și asupra calității vieții beneficiarilor acestuia? În opinia dvs., cum va arăta Târgu Mureșul când acest proiect va fi finalizat?

L.A.: În centrul universitar Târgu Mureș, infrastructura medicală capabilă să susțină învățământul medical este subdimensionată. Dacă în anul 1989 erau aproximativ 1.000 de studenţi la programele din domeniul Sănătate, astăzi, doar la aceste programe sunt peste 7.500 studenți, inclusiv studenţi internaționali, la care se adaugă peste 3.500 de rezidenţi, în condițiile în care infrastructura medicală este identică cu cea din anul 1989. În prezent, în Târgu Mureș sunt două spitale publice: Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul Clinic Județean, la care se adaugă Institutul de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant, acestea totalizând un număr de 2.481 paturi. Din aceste motive, a devenit foarte dificilă asigurarea realizării stagiilor de practică la patul bolnavului în cele două spitale din Târgu Mureş. Situația a devenit cu atât mai acută în perioada pandemiei, în ceea ce privește asigurarea învățământului medical. Totodată, nu există nici cadrul necesar pentru efectuarea unor studii clinice şi a unor cercetări medicale avansate, nefiind asigurate condițiile necesare în acest sens. Se cunosc însă performanțele medicale ale Centrului medical Târgu Mureș în numeroase domenii: cardiologie, transplant cardiac, medicină de urgență, chirurgie, imagistică medicală etc., performanțe care însă sunt limitate astăzi de infrastructura existentă. Consider că un pas mare în dezvoltarea orașului este înființarea Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” care să încorporeze cele mai noi metode terapeutice, cele mai bune soluții de tehnologie medicală, astfel încât Târgu Mureșul să continue să rămână în topul îngrijirilor medicale de performanță din România. Serviciile care vor fi puse la dispoziția populației vin să completeze oferta de servicii medicale oferite de spitalele publice din județul Mureș.

Vorbim, așadar, despre un spital nou, modern, curat, fără incidență de infecții nosocomiale, care va influența în mod direct creșterea calității vieții în regiune. Această abordare se înscrie în tendințele moderne la nivel mondial în domeniul sănătății, și anume cel de Leading Transformation in Healthcare, prin care zonei de intervenție medicală i se asociază cea de cercetare aplicată și dezvoltare tehnologică pentru îmbunătățirea rapidă și cu impact major asupra actului medical.


Recunoaștere internațională pentru UMFST
2020 a însemnat pentru UMFST includerea în mai multe clasamente mondiale, care atestă performanța educațională a instituției de îmvățământ superior.
În premieră, UMSFT este inclusă în clasamentul universitar mondial Round University Ranking (RUR), pe poziția 526, în domeniul Științe medicale (poziția 3 la nivel național). Remarcabilă este și clasificarea pe poziția 711 la nivel mondial (poziția 6 la nivel național), în domeniul Științe tehnice, aceasta fiind prima clasificare importantă pe care o obține UMFST în domeniul tehnic.
Tot în 2020, UMFST a fost inclusă, în premieră, într-unul dintre cele mai prestigioase clasamente mondiale ale universităților: World University Rankings 2021.

Ce alte opțiuni de finanțare luați în calcul în situația nefericită ca acest proiect să nu fie finanțat?

L.A.: Suntem într-o dinamică foarte bună cu acest proiect. El a fost depus spre finanțare din fonduri europene. Din fericire, am aflat că este singurul proiect depus pe Regiunea Centru pe această categorie, astfel încât dacă vom îndeplini criteriile de eligibilitate, și eu sper că da, avem șanse foarte mari să obținem toți banii pe care i-am cerut pentru acest proiect, bani care vor asigura construcția clădirilor. Sigur că este nevoie și de alte resurse pentru dotare, dar vom lucra și vom căuta sursele respective. Perspectiva finanțărilor europene este accesibilă universității, avem multă în experiență în acest sens și nu mă îndoiesc că vom găsi resursele suplimentare necesare.

Clinical Lab, parte a structurii proiectului, va avea un rol complementar celorlalte unități medicale, din municipiu în special, asigurând dezvoltarea medicală de secol XXI, cum va fi susținută această componentă a proiectului din punctul de vedere al resursei umane, ne gândim în special la pregătirea academică, respectiv la învățarea continuă?

L.A.: Așa cum am mai menționat, acest spital va avea o orientare spre tehnologia medicală de performanță. Clinical Lab va fi pregătit pentru a putea acomoda activități aplicate într-un spectru de specialități medicale relevante pentru activitatea Universității, mai ales în domenii medicale care sunt deficitare în spitalele publice din Târgu Mureş, dar și la nivel național. Prin intermediul componentei de Spital Clinic Universitar, se vor asigura nu doar servicii medicale de performanță, dar și suport pentru procesul de învățământ destinat studenților, masteranzilor și doctoranzilor precum și pregătire medicală pentru medicii rezidenți.

Universitatea din Târgu Mureș are nevoie de o bază medicală de instruire a studenţilor, a rezidenţilor și de tratament performant, care să îi aparţină și să fie la dispoziţia întregii comunităţi. Spitalul Clinic Universitar „George Emil Palade” va asigura bolnavilor o îngrijire mai bună, studenților o pregătire superioară și medicilor un loc de muncă potrivit competențelor pe care le au.

Cum vedeți funcționarea propriu-zisă a Living Lab, respectiv a Tech Incubatorului, tradusă pe înțelesul cititorilor mai puțin familiarizați cu activitățile de transfer tehnologic și de cercetare, respectiv ale unui centru de date? Cum îi veți atrage și cum vedeți colaborarea transectorială a universității cu stakeholderii care vor fi atrași în acest proiect?

L.A.: Departamentul Living Lab este locul în care se vor desfășura activități de transfer tehnologic și de cercetare aferente dezvoltării experimentale/testării/validării de produse și servicii inovative cu implicarea interactivă a stakeholderilor din actul medical – pacienți, personal medical, furnizori de tehnologie, companii de farmaceutică, IMM-uri din domeniul medical. Prin funcțiunea de transfer tehnologic a rezultatelor cercetării şi valorificarea acestora prin activităţi economice, Spitalul Clinic Universitar „George Emil Palade” va reprezenta mediul de testare și implementare a serviciilor și tehnologiilor pentru o medicină modernă – aparatură și instrumentar inovativ, procedee și terapii mai eficiente, noi formule de medicamente, abordări moderne de e-health/telemedicină, pentru testarea echipamentelor medicale de ultimă generație, a ideilor inovative ale echipelor de studenți și cercetători din regiune, preocupate de inovare în sănătate, colaborări de tip bridge grants.

“Fuziunea dintre universitățile UMF Târgu Mureș și “Petru Maior” din Târgu Mureș este un exemplu tipic de terapie de șoc. Programele de studiu neperformante au putut fi desființate în cadrul unui asemenea proces, iar fuziunea a reprezentat momentul unor schimbări radicale în structura instituțională a noii universități create prin fuziune. Fuziunea dintre UMF și UPM a creat valoare adăugată prin: noi programe de studii comune interdisciplinare, investiții comune în laboratoare, edituri sau biblioteci, echipe complementare de proiect, elaborarea de programe de învățământ și de cercetare de excelență, racordarea la rețelele internaționale de cercetători și susținerea viguroasă a participării în competițiile pentru finanțări. După 2 ani de la fuziunea celor două universități, putem afirma că fuziunea a produs efecte benefice pentru consolidarea instituțională și pentru calitatea procesului de învățământ, sporindu-i prestigiul și autoritatea. Eforturile și resursele alocate au avut darul de a crea o personalitate instituțională specifică, capabilă să facă din noua universitate un interlocutor și partener credibil și atractiv pe plan național și internațional”,
Prof. univ. dr. Călin Enăchescu, prorector Dezvoltare organizațională și informatizare

Potrivit studiului “Future of health 2 | The rise of healthcare platforms”, realizat de Roland Berger și dat publicității în luna septembrie 2020, în următorii cinci ani, 12% din cheltuielile de sănătate vor fi direcționate către produse și servicii digitale, cum răspunde acest proiect transformării viitoare în domeniul sănătății?

L.A.: Revoluția digitală este un proces de un dinamism spectaculos, iar universitatea noastră a înțeles pe deplin acest lucru. Progresele în automatizare, digitalizarea informațiilor, a serviciilor medicale, accesul fără precedent la date și la cunoștințe transformă fiecare domeniu al existenței noastre. Pe măsură ce adoptăm această societate bazată pe tehnologie, universitățile trebuie să se schimbe, de asemenea, într-un ritm necunoscut anterior educației din învățământul superior. În timp ce ne menținem misiunea principală de a educa generația următoare și de a cultiva noi forme de cunoaștere, universitățile trebuie să îmbrățișeze, de asemenea, rolul în continuă expansiune a impulsionării inovației și catalizării dezvoltării sociale și economice.

Explicați pentru cititori de ce este nevoie de o asemenea infrastructură inteligentă în raport cu pașii identificați în studii, pași care ar trebui parcurși pentru ca un oraș să dezvolte o strategie smart completă și integrată.

L.A.: Parcurgând acest interviu, cititorii au înțeles importanța și rolul universităților în dezvoltarea unui oraș smart. Prin proiecte și investiții am demonstrat că universitatea are un ritm de dezvoltare dinamic, mecanisme manageriale funcționale, eficiente și optime, flexibile și stabilitate administrativă și financiară, astfel încât poate juca un rol important în dezvoltarea orașului. Mai mult decât atât, tot din perspectiva mediului universitar, aș adăuga faptul că universitățile sunt principalul vector de atracție a talentelor pentru orașe, astfel încât atractivitatea orașelor depinde de atractivitatea universităților, lucru care trebuie conștientizat de toate părțile implicate. Un mix de politici locale focalizate pe inserția rapidă, calitatea vieții și a locuirii, în cooperare cu mediul de afaceri și administrația locală, va crea un ecosistem atractiv pentru tineri.

Aminteam anterior de strategia pentru un oraș smart, cum ar trebui să arate, să se dezvolte și să evolueze relațiile academico-medicale cu administrația publică locală în opinia dvs.?

L.A.: Este esențial să avem o colaborare eficientă cu administrația publică locală. Orașele puternice nu pot să nu aibă o universitate puternică, la fel cum un oraș nu poate deveni puternic dacă nu are un motor suficient de performant precum o universitate. UMFST trebuie să fie motorul unei aglomerări urbane care are coerență și care știe încotro se îndreaptă.

Programe de studii adaptate la secolul XXI

Lansarea programului de studii Inginerie Medicală reprezintă primul demers în plan academic asumat de UMFST în urma fuziunii celor două universități în ceea ce privește diversificarea ofertei educaționale prin programe de studii interdisciplinare în domenii de excelență, puternic ancorate nevoilor actuale ale pieței muncii, urmate de alte programe de studii propuse și lansate. Pe termen mediu și lung, cum veți dezvolta această componentă educațională inter- și multidisciplinară a universității în plan internațional, ne gândim în principal la Filiala Hamburg a universității, dar și la celelalte pe care intenționați să le dezvoltați în cadrul planului de internaționalizare a UMFST?

L.A.: Decizia privind înființarea acestui program de studii a fost una naturală, firească, dar în ultimul timp s-a dovedit una imperios necesară. Într-adevăr, lansarea programului de studii Inginerie Medicală reprezintă primul demers în plan academic asumat de UMFST în urma fuziunii celor două universități. Astfel, în toamna anului 2019 a fost creat cadrul prin care acest program a fost integrat în oferta educațională a Universității. Ideea de bază a fost să punem într-un cadru funcțional componenta medicală și componenta tehnică.

Medicina modernă nu ar fi existat fără suport tehnologic avansat. Nu putem pune un diagnostic de acuratețe, nu putem ajunge la o performanță terapeutică deosebită dacă nu avem un suport tehnic care să ne ajute să salvăm viețile pacienților. Prin prisma acestui lucru, implementarea unui program de studii care să reunească sub umbrela lui dorința noastră de a ne pune în slujba pacientului la un nivel cât mai avansat și materialul logistic care să ne ajute a fost extrem de necesară.

La admiterea din iulie 2020, programul de studii Inginerie Medicală s-a bucurat de cea mai mare concurență în cadrul programelor din domeniile Științe și Tehnologie, ceea ce arată un interes crescut din partea tinerilor care doresc să îmbrățișeze o carieră într-un domeniu care îmbină cu succes progresul tehnologiei moderne cu progresul științific medical. Urmărim cu mare atenție modul în care se va dezvolta acest program de Inginerie Medicală la UMFST, feedback-urile primite din partea studenților și ale absolvenților și vom lua în calcul extinderea programului de studii.

“Fiecare etapă a proiectului prin care s-a creat campusul extern din Hamburg al Universității noastre a fost marcată de provocări, dificil de a fi incluse într-o ierarhie. Aș aminti însă despre provocarea proiectării unui campus funcțional și elaborarea unei curricule noi, moderne, în care conținutul informațional și metodele de predare să fie în echilibru. Etapa finală a fost marcată de provocarea managerierii unui campus extern, cu implementarea unui sistem de coordonare adaptat culturii organizaționale din Universitatea noastră, dar și legislației și abordărilor specifice din cadrul instituțiilor de învățământ de pe teritoriul Germaniei. Fiecare provocare depășită cu succes a amplificat însă sentimentul de împlinire pe care l-am trăit în momentul inaugurării”,
Conf. univ. dr. Simona Mureșan, Decan – Facultatea de Medicină în Limba Engleză

Iar dacă am ajuns la Filiala de la Hamburg, mărturiseați că aceasta are un succes neașteptat chiar pentru dvs. care ați crezut în acest proiect și l-ați susținut. Chiar dacă cifrele pot părea seci, cum a evoluat această filială și care sunt răspunsurile locale, din Germania, la deschiderea acesteia? Care sunt perspectivele filialei și ce alte filiale intenționați să mai deschideți?

L.A.: În anul 2019, un vis a devenit realitate, și anume internaționalizarea reală a universității. Unul dintre cele mai importante proiecte realizate în anul 2019, care a fost anul expansiunii internaționale pentru Universitatea de Medicină Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș este Campusul de la Hamburg. Unii l-au privit cu scepticism, chiar și dintre cei care îl doreau sincer, iar alții sunt surprinși și astăzi de succesul avut. Ziua de luni, 30 septembrie 2019, a fost o dimineață memorabilă, plină de emoții, pe măsura importanței evenimentului, fiind ziua deschiderii anului universitar 2019-2020, în noul campus din Hamburg al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Un proiect a devenit realitate după patru ani, de la idee până la punerea lui în realitate.

La campusul din Hamburg învață, în prezent, 268 de studenți care provin din toate colțurile lumii. Este al doilea an de predare, studenții s-au familiarizat deja cu campusul din Hamburg, cu sistemul de pregătire și cu tot ce înseamnă viața studențească. În anul universitar precedent, am remarcat curiozitatea studenților și dorința de a absorbi cât mai multă informație. În același timp, am apreciat implicarea lor în activități științifice, sociale și culturale. UMCH este dotat la cele mai înalte standarde internaționale aferente domeniului Sănătate, iar procesul didactic se bazează pe utilizarea celor mai noi tehnologii medicale, platforme digitale de instruire și educație.

Totodată, aș dori să subliniez faptul că UMCH are încheiate, până în prezent, zece acorduri de colaborare cu spitale din zona Hamburgului în care studenții pot efectua activități clinice, iar negocierile continuă. Cel mai recent acord de colaborare a fost semnat cu Spitalele districtuale Darmstadt-Dieburg din Germania. Asociația Spitalului Hessian include cele două spitale districtuale Groß-Umstadt și Jugenheim.

Am gândit de fiecare dată că România trebuie să fie prezentă acolo, într-unul dintre cele mai importante orașe din Germania, într-o formă diferită, dar foarte vizibilă. Drapelul României fluturând în față campusului și numele orașului Târgu Mureș (Neumarkt A. M.) sunt dovezile simbolice ale acestui fapt.

Am simțit la Hamburg, împreună cu cei care mi-au fost alături, respectul pentru țară și pentru universitatea noastră, venind din partea oficialilor germani, a presei, a părinților și, mai ales, a studenților, dar și bucuria și mândria colegilor și a prietenilor care au fost acolo sau au urmărit, de departe, evenimentul. Și, mai presus de toate, am înțeles încotro trebuie să mergem! Ne propunem creșterea cifrei de școlarizare pentru programul Medicină – limba engleză la 200 studenți/an, începând cu anul universitar 2021-2022. Totodată, dorim să obținem autorizarea pentru programul de studii Medicină Dentară – limba engleză, cu o cifră de școlarizare de 75 studenți/an.

Relansând activitatea de cercetare

Potrivit draftului Strategiei de Specializare Inteligentă 2021-2027, a ADR Centru, majoritatea proiectelor cu finanțare europeană din Regiunea Centru, atrase în domeniul educației medicale și a medicinii, provin din județul Mureș și s-au implementat aici. Un rol major l-a avut UMFST. Care au fost atuurile UMFST, ce ați învățat din această competiție pentru fonduri și din eventualele eșecuri?

L.A.: Echipa Universității din cadrul Departamentul de Proiecte Europene este una extrem de performantă, cu o experiență unică, cred eu, în instituțiile publice din județ. A câștigat numeroase proiecte, cunoaște în detaliu nu doar cum se scrie un proiect complex, dar și managementul proiectelor. Sunt extrem de mândru de eficiența acestei echipe conduse de Nicoleta Suciu și prorectorul Olah Peter, care nu doar că învață din fiecare competiție dar, de multe ori, face propuneri pertinente autorităților.

Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, un proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională cu 37 milioane de lei, sprijină, pe lângă cercetarea științifică, și pe cea “comercială”. Care sunt cele mai relevante, din punctul de vedere al rezultatelor, proiecte dezvoltate pentru industrie de către centru?

L.A.: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș deține acest Centru Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, realizat printr-o investiție de peste 10 milioane de euro. Este vorba despre un proiect extrem de complex câștigat de Universitatea noastră în anul 2014, în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”. Centrul a fost ridicat în mai puțin de 12 luni și funcționează într-o clădire generoasă, având peste 4.000 mp desfășurați, peste 400 de echipamente în dotare, unele dintre ele unice la nivel național, principala misiune fiind aceea de a relansa activitatea de cercetare în Universitatea noastră, creând premisele tehnice solide pentru a face o cercetare de calitate. Centrul a fost inaugurat în decembrie 2015, iar în cei aproape cinci ani de la inaugurare, s-au derulat peste 120 de proiecte, începând cu teze de licență, masterat și doctorat, și continuând cu granturi interne, naționale și internaționale în patologia cardiovasculară, în accidente vasculare cerebrale, în reconstrucții valvulare, teme în care centrul nostru universitar excelează.

“Proiectele de cercetare derulate până în prezent la Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice al UMFST Târgu Mureș au asigurat cadrul necesar pentru desfășurarea unor activități de cercetare științifică performantă, formarea continuă a resursei umane, îmbunătățirea infrastructurii tehnice existente și, poate cel mai important lucru, dezvoltarea potențialului de cunoaștere științifică al echipei multidisciplinare care activează la CCAMF.
Această experiență acumulată trebuie valorificată în continuare. Ne propunem să concurăm pentru a câștiga noi proiecte de cercetare în competițiile naționale și internaționale, obiectivul nostru fiind să devenim un centru de cercetare competitiv la nivel internațional”,
prof. univ. dr. Claudia Bănescu

O unitate pentru comunitate

Suntem într-o criză sanitară fără precedent pentru generațiile născute după război. Universitatea pe care o conduceți a avut inițiativa creării Unității de Suport Medical COVID-19, care astăzi permite internarea a 40 de bolnavi critici. Care a fost mobilul care v-a îndemnat la acțiune într-un moment în care necunoscutul unei boli cu totul și cu totul noi și neașteptate și frica de necunoscut paraliza societatea?

L.A.: Unitatea de Suport Medical COVID-19 este un proiect care a demonstrat încă o dată supleţea în acţiune a echipei Universității, de a se adapta rapid realităților și nevoilor existente. La vremea respectivă, acest proiect a fost considerat curajos de către mulți din jurul nostru. Într-o criză sanitară extremă, de pandemie, la inițiativa mea, Instituția Prefectului – Județul Mureș, Consiliul Județean Mureș, Direcția de Sănătate Publică, alături de celelalte autorități, au decis împreună cu Universitatea, transformarea Sălii polivalente din cadrul campusului universității într-o Unitate de Suport Medical COVID-19 pentru bolnavii confirmați, unitate transferată pentru operaționalizare către Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Am pus în practică acest proiect pentru că am simțit riscul care plana asupra noastră; aș fi vrut să nu fie nevoie de această unitate, dar a fost și este nevoie. În timp a existat și o convertire a tipului de pacienți. Astăzi sunt doar pacienți critici. După o scurtă perioadă de relativă acalmie a pandemiei, Unitatea respectivă s-a deschis pentru bolnavii critici cu COVID-19, reușind astăzi să acorde asistență medicală, în urma adaptărilor făcute, la 40 de bolnavi critici, nu doar din județul nostru, ci din toată țara.

“Transformarea Sălii polivalente din cadrul campusului Universității într-o Unitate de Suport Medical COVID-19 pentru bolnavii confirmați a reprezentat o provocare atât pentru mine, cât și pentru Directorul Administrativ Adjunct sau colegii mei din cadrul Serviciului Tehnic. Ne regăseam în fața unei situații cu totul speciale, în plină stare de urgență, aproape totul era blocat, nu știam cum va evolua această pandemie, dar am reușit totusi să ne adaptăm rapid la realitățile și nevoile existente și într-un timp foarte scurt s-a realizat acest proiect frumos și important pentru comunitate.
În ceea ce privește cooperarea interinstituțională, pot să spun că a existat deschidere și o susținere remarcabilă din partea instituțiilor implicate în realizarea acestui proiect și ne dorim aceeași implicare în toate proiectele Universității”,
Jrs. Sabin Bota, director general administrativ

Sunteți perceput ca un rector vizionar, care vede “the big picture” și gândește proiecte mari și inovatoare, cât de tare v-au ambiționat piedicile care v-au fost puse și care a fost răspunsul dvs.?

L.A.: Eu caut soluții de fiecare dată, renunț cu greu la ceva în care cred și fiecare piedică mi-a adus un plus de experiență ulterior, când ea a fost depășită. Rostul meu, ca rector, este să am imaginea de ansamblu, și să gândesc cum va arăta universitatea nu peste un an, ci peste 10 ani. De fapt, aceasta este ceea ce numiți viziune și cât voi fi rector, voi gândi și voi acționa astfel. Îmi place ce fac, îmi plac provocările și îmi place să lucrez cu oamenii. Sunt foarte mândru de această Universitate.

(Cover-story-ul ediției nr. 98  a revistei Transilvania Business – noiembrie/decembrie 2020)

Related posts

Banca Transilvania, Partenerul Casei Regale

Stefana Muresan

Compania de autostrăzi, solicitată să finanțeze decongestionarea Zalăului

Nora Dumitrescu

Ministrul Economiei: Cred că e momentul să repornim industria esențială în România. În câteva zile vom produce măști de protecție

Ion Surdu

Mașinile electrice din România se înmulțesc. Cum stăm cu stațiile de încărcare?

Traian Dan

Peste 100 de tone de aur vor fi exploatate în Hunedoara

redactia

Cu un an înainte de Centenar, toate unitățile de cazare din Alba Iulia, rezervate în totalitate!

Stefana Muresan

CNAIR va instala pe şosele garduri de protecție cu role, pentru amortizarea șocurilor în caz de accidente

Papuc Irina

RAAL Bistriţa caută 125 de oameni pentru fabrica de sisteme de răcire

Stefana Muresan

Grupul UMB va construi prima autostradă din Sălaj

Nora Dumitrescu

Artistul de la Simex: “Transilvania are o bogată tradiție în mobila sculptată”

Nora Dumitrescu

FOTO: Familia Oltean produce 100 % “Tractoare românești” la Reghin

redactia

Bilanțul pieței de imobiliare în 2020: Vârf pentru investiții – aproape 10% din volumul regiunii, fluctuații în restul sectoarelor. 2021, anul revenirii

Ion Surdu

Ordin al Ministerului Sănătății: se suspendă pentru 6 luni exportul mai multor medicamente și dispozitive medicale

Papuc Irina

CHEP anunţă schimbări în conducerea subsidiarei din România şi la nivel european

Ligia Voro

Topul producătorilor autohtoni de vin: Jidvei – lider, urmat de Cotnari și Cramele Recaș

Stefana Muresan

Managerii NTT, BT și MOL îl vor consilia pe rectorul UBB

Nora Dumitrescu

Cum avansează lucrările pe Autostrada Comarnic – Brașov

Nora Dumitrescu

Proiecte pe fonduri europene de 39 miliarde de euro, contractate aproape 21 de miliarde, la nivel național

Stefana Muresan

Exportul de cereale prin Portul Constanța în primele 3 luni a depășit recordul de anul trecut

Ion Surdu

Afacerile Stabilus au trecut de 130 de milioane de euro în România

Stefana Muresan

Cea mai bună universitate din România. UBB detronează Universitatea Bucureşti

redactia

Sâmbătă, 23 mai 2020, se va redeschide Piața 100 (auto și Obor) din Oradea

Traian Dan

Clubul Rotary a donat o ambulanță Centrului Sf. Nectarie

Nora Dumitrescu

Donație de mânere antimicrobiene pentru spitalele din prima linie

Nora Dumitrescu

Leave a Comment