Agricultura Antreprenori Bistrița-Năsăud Cultural Mureș Slider Ultimele stiri

Eveniment editorial: Album – Viile și Vinul din Podgoria Lechința

Istoricul Corneliu Gaiu ne oferă în această carte, apărută în excelente condiții grafice la editura Nosa Nostra, o incursiune în istoria viilor și a vinului din jurul Bistriței. Este prima lucrare de gen care sintetizează tradiția îndelungată a viticulturii din zonă și vorbește despre rolul vinului în modelarea evenimentelor din cadrul comunității. Un album care face o incursiune în trecutul regiunii și ne invită să descoperim locuri, crame, oameni și vinuri pline de savoare.

 

Rânduieli păzite cu sfințenie

 

Având premise în antichitate, cultivarea viei în zonă a primit un impuls major prin colonizarea germană din veacurile XII și XIII, lucru care a făcut ca în evul mediu toate dealurile care înconjurau cetatea Bistriței să fie cultivate cu viță de vie, iar satele din jur aveau, de asemenea, și ele plantații extinse. Una dintre ipotezele originii numelui orașului, Nösen, cum el este înregistrat în documente, ar veni de la zeul Dyonisos, zeul lumii vegetale și, mai ales, a vinului. Primul document care reglementa statutul podgorenilor și comerțul cu vin la Bistrița datează din 1367, prin care Judele, jurații și obștea locuitorilor „după nenumărate prilejuri de gâlceavă și neînțelegeri” au adoptat „niște rânduieli care voim să fie păzite cu sfințenie în veci de noi și de urmașii noștri”. Alte documente medievale și moderne vorbesc despre plantațiile viticole, întreținerea viilor, păstrarea și comercializarea vinului, despre comenzile de vin din partea voievozilor, principilor și altor notabilități, aprecierea de care se bucurau vinurile de aici. Aflăm că, încântat de savoarea vinului Steiniger, obținut din strugurii cultivați la Viișoara, în apropierea Bistriței, cancelarul Bismarck trimitea la 1895 o scrisoare avocatului Lang, cu mulțumiri pentru butoiașul de vin trimis.

 

Centrele viticole din Podgoria Lechința

 

Din punct de vedere geografic, denumirea generică de Podgoria Lechința se referă la viile și cramele din arealul Bistriței, regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei, descrierea centrelor viticole facându-se începând cu cele dispărute, precum Bistrița și Viișoara, și continuând apoi cu cele de la Teaca, Lechința, Jelna, Dumitra și Batoș.

Descrierea centrelor viticole din podgoria Lechința subliniază rolul pe care plantațiile viticole l-au avut în modelarea comportamentului și dinamica vieții comunitare. Provocările mediului și ale istoriei, asupra cărora lucrarea se apleacă cu atenție, au pus în multe momente în cumpănă acest sector economic. Dedicația și perseverența podgorenilor au făcut ca tradiția să nu se piardă, iar vinurile podgoriei să renască de fiecare dată. Momentul de cumpănă de la sfârșitul secolului al XIX-lea când atacul de filoxeră a distrus mare parte din vii, a fost depășit prin instruirea localnicilor în altoirea viei și înființarea, la Teaca, Lechința și Dumitra, de pepiniere și livrarea de butași podgorenilor din zonă. Evacuarea populației germane din nordul Transilvaniei în toamna anului 1944, mulți dintre ei pricepuți podgoreni, a dus la diminuarea suprafețelor viticole și a calității vinului de Lechința. În anii ’60 are loc o extindere a suprafețelor ocupate de vii, care  depășeau 2.500 ha, fără a acorda însă atenția cuvenită selecției și îmbutelierii vinurilor. Evenimentele de la începutul anilor ’90 cu reforma agrară și lichidarea fermelor de stat au dus la degradarea rapidă și dispariția celei mai mari părți din plantațiile viticole din zonă.

 

Crame și podgoreni

 

Pe acest suport, autorul descrie și analizează centrele viticole renăscute în ultimul deceniu în acest areal, pasiunea, intuiția și încrederea în potențialul și valoarea economică a suprafețelor de teren pe care le-au reintrodus în producție câțiva investitori. Este evidențiată strădania Casei de Vinuri Zaig din Teaca de păstrare a plantației vechi, pe care familia a redobândit-o, la care a adăugat o plantație modernă și o cramă care să valorifice calitatea vinurilor obținute. Din dorința de a valorifica potențialul economic și cultural al Văii Budacului, frații Daniel și Ovidiu Moldovan au înființat la Jelna o plantație de vie pe o suprafață de 26 ha ale cărei vinuri și-au câștigat în scurtă vreme renumele.

 

Potențialul centrului viticol Lechința a fost valorizat prin stăruința lui Adrian Botiș, care pune în valoare o suprafață de 50 de ha, cu crama Vie-Vin Lechința, și Veluț Mureșan care a redat viticulturii o suprafață de 15 ha situate pe dealul Kaufenberg. La Dumitra, Octavian Harșianu a refăcut pe o suprafață de 10 ha cea mai nordică cramă din Transilvania, impunând în piață sortimente care să amintească tradiția reluată a viticulturii dintr-un centru pe care l-a coordonat decenii la rând.

 

Implicarea unor investitori străini în a repune pe harta viticolă a României perimetre cu o îndelungată tradiție în domeniul viticulturii a condus la apariția altor crame cu un prestigiu deja redutabil. La Batoș, Alfred Michael Beck a dezvoltat Crama Liliac cu 38 ha la Batoș și alte 14 la Vermeș, ale cărei sortimente de vin pun în evidență particularitățile factorilor naturali, valoarea soiurilor cultivate și priceperea specialiștilor săi. Venită din Italia, familia Guarato a investit în viticultură la Lechința, unde prin achiziționarea cramei fostului IAS a întemeiat crama Lechburg, a cărei direcție de dezvoltare este orientată spre vinuri bio, cu care s-a impus pe piața națională și europeană. Toate aceste centre au dezvoltat plantații care valorifică particularitățile terenurilor din zonă, reclădind tradiția dar apelând și la tehnologiile noi ale viticulturii contemporane. Distribuția acestor centre viticole, care se suprapun pe vechiul district săsesc al Bistriței, Nösnerland, ne conduce pașii prin locuri pline de legendă și de istorie, în care numeroase monumente punctează incursiunea pe care cartea ne-o propune. O lectură care făcând o incursiune în trecutul regiunii ne invită să descoperim locuri, crame, oameni și vinuri pline de savoare.

“Ar trebui să fim mândri de această componentă identitară a regiunii și să cinstim cum se cuvine atât istoria vinului cât și eforturile cramelor actuale de a produce vinuri de înaltă calitate. Această carte este cel mai bun prilej. Citiți-o pentru a afla trecutul și beți un vin produs în cramele noastre pentru a simți cum istoria Transilvaniei reînvie în fiecare pahar de vin”,

Editor Marin Ecedi

Cartea poate fi poate fi achiziționată de la sediul editurii Nosa Nostra din Bistrița sau online de pe www.nosa.ro. Pentru nevoile de protocol, cei care doresc pot să comande cartea împreună cu trei sticle de vin premium obținut în zonă, așezate într-o cutie personalizată cu logoul cumpărătorului.

 

VINUL DE LA VIIȘOARA, TARE CA PIATRA

 

Vinule Steiniger, perlă fără asemănare,

Dintre toate, ești cea mai bună;

Nu toți ar trebui să știe, oare,

Că ești a vinului cunună.

Ai aromă, ești fin și ești de viță,

Precum o grațioasă și dulce fetiță,

Pe care o săruți pe gură,

Așa și tu te lași sorbită, nobilă băutură.

De pe muntele pietros,

Unde soarele-i luminos,

Acolo ești tu, vin auriu

Și-n inimi intri, argint viu.

Pe tineri îi faci să salte

Și îi înveselești,

Ei cântă-n zări înalte,

Dar tu tot tânăr ești.

Oricine te-ar mai fi gustat,

Uită durere sau suferință,

Doar tu poți să-i aduci, oriunde ar fi stat,

Bucurie-n inimă și în ființă.

Mereu te-au admirat, Berlinul

Budapesta și Viena.

Și chiar la București ai fost gustat,

Toți s-au mirat, zicându-și: acesta-i vinul.

Și episcopul te-a lăudat,

Ești deci o licoare divină.

Drept cel mai bun ești declarat

A Transilvaniei lumină.

Laudă deci și-nălțare;

Luați toți paharele,

Pentru că ești cel mai tare,

Străbătând hotarele!

Să fie lăudați cei ce-au găsit colina

Și unde vițele-au văzut lumina,

Mereu noi ne gândim la voi

Vă lăudăm când cheful e în toi!

 

Poem scris de Johann Rührig,

Viticultor din Viișoara

 

de Dorel VIDICAN

 

 

 

 

 

Related posts

Șeful CNAIR: “Vom monitoriza strict autostrada Alba Iulia – Aiud”

Nora Dumitrescu

Proiect de planetariu la Baia Mare

Nora Dumitrescu

Tranzacție pe piața reciclării: Fondul de Investiții Abris a cumpărat afacerea din România a holdingului maghiar Eltex

Ion Surdu

Turda și Câmpia Turzii își fac centură ocolitoare la comun

Nora Dumitrescu

Antreprenorii maramureșeni, descinderi în serie la spitale

Nora Dumitrescu

Repere clujene cu şi despre I.D.Sîrbu

EIT Digital își extinde rețeaua în România, Techcelerator se alătură

Ligia Voro

Președintele României, față în față cu mediul de afaceri: 5 mesaje transmise de IMM-uri

Ion Surdu

Modernizarea reței de apă-canal din Maramureș va costa 300 milioane euro

Nora Dumitrescu

S-au semnat primele documente pentru centura metropolitană Cluj

Stefana Muresan

Unilact Transilvania exportă jumătate din producţie pe zece pieţe europene

Stefana Muresan

ENDAVA DEVINE UN JUCĂTOR IT GLOBAL PRIN FUZIUNEA CU VELOCITY PARTNERS

Stefana Muresan

VIDEO. Ambasadorul Germaniei recită din Eminescu, în română și germană

redactia

Producătorii de mobilier din Ardeal, în proiectul Better Factory

Nora Dumitrescu

E.ON a adus casa viitorului la Techsylvania 2019

Ligia Voro

Romgaz a afişat un profit net în creştere cu 82,4% în 2017

Stefana Muresan

Golful românesc, în căutarea timpului pierdut

Ligia Voro

City-dwellers take centre stage in MIPIM 2020 conversations

Ionut Oprea

Noi măsuri în România: se suspendă activitatea centrelor comerciale; circulația cetățenilor în afara locuinței, restricționată

Ion Surdu

Costa Voc Impex a finalizat complexul de bazine de înot de la Săcueni

Traian Dan

Managerii din construcții și comerț sunt optimiști pentru perioada următoare

Traian Dan

Clujul, timp de două zile capitala europeană a clusterelor

Ligia Voro

Hidroconstrucţia, contract de peste 12 milioane euro pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare din Alba, cu finanțare europeană

redactia

Achiziția Parcului Eolian Crucea, primul M&A realizat de o companie de stat din România

redactia

Leave a Comment