La a treia generație de viticultori, familia Darabont din Biharia (județul Bihor), DOC Crișana, are peste 40 de hectare de vie.
Indiferent că este vorba despre unicitatea aromelor, de eleganța notelor olfactive care te îmbie la o nouă aventură, de pasiunea transmisă din generație în generație sau de aprecierile din partea consumatorilor, cu siguranță vinurile familiei Darabont te vor cuceri încă de la prima degustare.
Povestea Cramelor Darabont începe în 1907, când bunicul lui Sandor Darabont a cumpărat o cramă în viile din Biharia. În vremea colectivizării viile au fost pierdute, iar după Revoluție familia Darabont a primit înapoi 1 ha de viță de vie. Și azi, familia Darabont se mândrește cu vița de vie de pe acel hectar, cu o vechime de peste 40 de ani, pe care o îngrijește cu drag.
„Tradiția viticolă a zonei Biharia este mult mai veche. În anul 1556 doar în satul Biharia au fost plantate 2.500 ha de viță de vie, iar vinul a ajuns cu ajutorul bisericii la Roma”, povestește Sandor Darabont.
Sandor Darabont este absolvent al Facultății de Agronomie din Cluj-Napoca și are diplomă de enolog obținută la Budapesta. Domeniul principal de activitate al antreprenorului este producția vegetală, comercializarea de cereale, comercializarea de îngrășăminte chimice și pesticide și creșterea vacilor de carne.
Viticultura ca hobby
„Viticultura a reprezentat pentru mine o provocare, cultura de viță de vie fiind mai pretențioasă față de celelalte culturi care constituie activitatea mea profesională până în prezent. Și momentul a fost oportun, pentru că existau fonduri europene și am avut posibilitatea de a accesa aceste fonduri europene pentru reconversie. Nu în ultimul rând, decizia fiicei mele mai mari, de a face masteratul în enologie în Franța și dorința ei de a se implica și de a face o afacere în acest domeniu a fost factorul hotărâtor”, spune Sandor Darabont.
În dezvoltarea podgoriei a beneficiat de fonduri europene pentru reconversia celor 40 de hectare cultivate cu viță de vie, iar ulterior pentru dotarea cramei.
Referitor la administrarea cramei, agricultorul subliniază că este muncă multă și complexă, un ciclu foarte lung, cu etape care sunt legate una de cealaltă și numai dacă respecți fiecare etapă cu atenție maximă ajungi la rezultatul așteptat.
„Practic, calitatea vinului începe de la tăierea viței. Se spune că într-o sticlă de vin, aproape 50% din preț însemnă marketing. Este o mare provocare să reușești în acest domeniu”, precizează bihoreanul.
DA-RA-BO-NT
Pe cele 40 de hectare de viță de vie, familia Darabont cultivă 13 soiuri de struguri, din care 60% roșii (Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Pinot Noir) și 40% albi (Chardonnay, Fetească Albă, Fetească Regală, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin, Traminer Roz, Furmint).
Podgoria familiei Darabont este tânără, anul 2020 fiind primul an în care a ieșit pe piață. Vinurile au fost trimise la ONVPV pentru a obține calitatea DOC, etapă prin care trec toți producătorii de vin.
Vinurile sunt produse sub brandul care poartă numele familiei: DA-RA-BO-NT. DA sunt vinuri albe fresh, segmentul RA cuprinde vinuri speciale (un vin Orange, care este vinificat în stilul vinului roșu, un vin alb Blanc Noir, care este obtinut din struguri Merlot și un vin alb parfumat, cu miros de trandafiri, care este obținut din struguri Traminer roz), BO sunt vinurile roze și NT – vinurile roșii.
Brandul Mezzin include vinurile perlante. Darabont va mai scoate pe piață, în curând, două produse pentru consumatorii tineri, un spritz alb și unul roze, ambalate la doză de 0,33 litri, și un vin perlant alb cu adaos de 1,7 g CO2 pe sticlă
Fiind o cramă tânără, și neavând stocuri, nu a fost afectată de suspendarea evenimentelor și restricțiile din sectorul HoReCa.
„Anul acesta începem desfacerea și ne dorim să reușim să satisfacem gusturile tuturor tipurilor de consumatori. Avem produse pregătite pentru fiecare categorie. Vom avea mai multe posibilități de desfacere, pentru a satisface nevoile tuturor categoriilor de consumatori, retail, distribuitori, on line și HoReCa, atunci când va fi posibil”, precizează antreprenorul.
Recunoaște că a avut ajutor din partea statului prin programul de reconversie și pentru dotarea cramei, dar crede că se putea face mai mult. „Vinul românesc nu este promovat destul ca și brand de țară, în condițiile în care suntem printre cei mai mari producători de vin din UE”, crede Sandor Darabont.
DAN BIRTA
Articol apărut în revista Transilvania Business nr. 101
