Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cum s-a adaptat pandemiei piața cărții din România

Editurile și librăriile au încercat să se mențină pe linia de plutire după apariția pandemiei, cu o singură excepție. Promovarea online, cărțile în format electronic, produsele pentru copii au fost noutățile cu care au venit. Pentru editurile și publicații culturale locale lovitura a venit însă de la București.

Librăriile fizice din Cluj au funcționat în continuare, atunci când s-au redus din restricții, mai puțin Diverta, din Iulius Mall, însă la volume de vânzări mult reduse. Au continuat să funcționeze librării locale sau de rețea ca Book Corner Librarium, Bookstory, Humanitas, Cărturești, Universității, însă clujenii au preferat să comande mai degrabă online, de pe Libris, Elefant, Emag, OLX, Okazii. Ultimele apariții ale noului an la Book Corner erau cartea lui Nick Făgădar, fondatorul trupei Luna Amară, sau best-sellerul lui Sunjeev Sahota“Anul fugarului”. În februarie, librăria clujeană a anunțat că are disponibilă poziția de librar.

Bookstory și-a diversificat oferta, în afară de cărți comercializând volume de rețete culinare, perne handmade, mascote de pluș sau căni ilustrate cu personaje îndrăgite de copii. Humanitas și-a promovat autorii prin intermediul unor lansări de carte în direct, transmisii live sau dezbateri online. Cărturești a mizat și pe albumele muzicale pe care le comercializează, iar angajații și-au făcut bloguri pe care au inserat diverse topuri. Lanțul de librării a inițiat un sistem de reduceri de 30% cu “Buletinul de Căturești”.

Editorii, în luptă cu capitala

La început de 2021, managerii de edituri și publicații din Cluj au primit lovituri în serie din partea Bucureștiului. Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) a declasat editura Școala Ardeleană, prin acordarea calificativului C pentru domeniul istorie și studii culturale, punându-i astfel în pericol finanțarea.

De asemenea, CNCS a declasat revista Transylvania Review, editată de Centrul de Studii Transilvane (CST), din categoria A în B la același domeniu, iar publicația Philobiblon, a Bibliotecii Centrale Universitare, a avut parte de același tratament.

“Executarea cu bună știință a unor publicații și proiecte de cercetare numai pe criteriul că autorii lor sunt de altă orientare metodologică și culturală constituie o abatere clară și gravă de la deontologia profesională a CNCS”, apreciază Ioan Bolovan, coordonatorul CST. “Este surprinzător cum s-a luat această decizie, în timp ce alte reviste care nu au indexările internaționale ale Philobiblon au fost încadrate în categoria A. Îi recomand ministrului Educației să salubrizeze comisiile CNCS de impostori și resentimentari”, constata directorul BCU, Doru Radosav.

“De când a edita local înseamnă că nu gândești global? În calitate de editor nu voi spune nimic de CNCS, dar în calitate de contribuabil pot spune că este o instituţie nefuncţională (discreditată) care ar trebui desfiinţată şi că sunt necesare alte formule de evaluare a performanţelor universitare sau academice”, a declarat Vasile George Dâncu, managerul editurii Școala Ardeleană. El a amintit că printre autorii cu care editura a candidat se numără personalități precum Vasile Pușcaș, Liviu Maior, Ioan-Aurel Pop sau Nicolae Edroiu.

Librăriile Ralu din Brașov și-au restrâns activitatea

În Brașov, Librăriile Ralu activează din anul 1992, reușind în această perioadă să adune destulă experiență în vânzarea de carte. În această perioadă, compania care administrează librăriile, ING. Press SRL, a reușit să deschidă trei locații în municipiu. În cadrul acestor librării se vând cărți de beletristică, drept, medicină, psihologie, cărți pentru copii, pedagogie, religie, paranormale etc. De mai mulți ani funcționează și un magazin online, prin care cititorii își pot comanda cărțile acasă.

Potrivit administratorilor, Librăriile Ralu din Brașov colaborează cu peste 300 de edituri.

La începutul anului trecut, când pandemia de Covid-19 a ajuns în România, locațiile librăriei au fost închise și ele. „Pandemia a lovit foarte rău. S-a vândut mai mult în online în perioada pandemiei. După aceea au scăzut vânzările, în general, mai ales că a urmat și perioada de vară, când cărțile se vând mai puțin. Probabil, lumea citește mai puțin vara. Acum mai avem deschisă doar o librărie și o tonetă – atât”, ne spune Camelia Popa, administratoarea Librăriilor Ralu.

În schimb, în ceea ce privește sortimentul de carte, din acest punct de vedere nu au fost probleme. „Marfă am primit anul trecut. De la toate editurile am avut cărți, noi colaborăm cu toți. Deci, editurile nu au întrerupt producția de carte, a fost un flux continuu, chiar și pe perioada pandemiei. Colaborăm cam cu 300 și ceva de edituri”. Potrivit Cameliei Popa, estimările preventive arată o scădere cu 60% a vânzărilor față de anul anterior. În anul 2019 acestea erau în creștere cu 10% față de 2018.

Editura Casa sprijină conceptul „do-it-yourself”

Cred că nu există casă în România care să nu aibă în bibliotecă cel puțin o carte de la Editura Casa din Oradea, una dintre cele mai cunoscute edituri din țară care încearcă să dezvolte și să sprijine conceptul „do-it-yourself”. În ultima vreme, Editura Casa, fondată în 2009, are în portofoliu și cărți ilustrate pentru copii.

În 2020, Editura Casa a trebuit să se orienteze în ceea ce privește distribuția de carte și să se bazeze, pe alocuri, aproape exclusiv pe vânzarea de carte online.

“Planurile noastre editoriale au fost mereu în expansiune, de la înființarea editurii și până astăzi, iar anul trecut nu a făcut excepție, deși a trebuit să ne reorientăm în ceea ce privește distribuția de carte și să ne bazăm, pe alocuri, aproape exclusiv pe vânzarea de carte online. Anul trecut ne-am extins colecțiile deja celebre de carte pentru copii, am sondat teritorii noi în acest domeniu inepuizabil, dar am avut câteva noutăți remarcabile și pentru adulții întreprinzători (cum ar fi premiera pe piața de carte din România a volumului „Berea artizanală – Cum să stăpânești arta fabricării berii la domiciliu” sau cartea care a făcut furori în țara de origine și în țările în care a fost tradusă: „Cum să nu îți ucizi plantele de apartament”)”, ne-au explicat aceștia.

Reprezentanții editurii spun că nu văd o concurență în online, împrietenindu-se cu el.

“Într-un sens ceva mai larg ne-am împrietenit cu online-ul în loc să îl privim ca pe un concurent. Ne folosim cu succes de teritoriile sale virtuale și nemărginite pentru promovare, pentru interacțiunea cu cititorii, pentru sondarea intereselor și tendințelor și, nu în ultimul rând, pentru vânzări online. Cartea tipărită pentru copii nu concurează cu materialele virtuale, la fel cum nu o fac cărțile de ținut pe noptieră sau în atelier, ori pe lângă instrumentele de grădinărit. Cărțile bune oferă întotdeauna un material bine sintetizat, care poate fi eventual un punct de pornire pentru cercetări ulterioare în online, cel puțin așa sunt de părere cititorii noștri”, ne-au mărturisit reprezentanții editurii.

Cititorii cărților Editurii Casa sunt de toate vârstele, de la copii cu părinți tineri, la persoane care obișnuiesc să își înceapă orice proiect răsfoind o carte.

“Cărțile pentru copii cuprind o cotă din ce în ce mai mare din tot ce se publică la Editura Casa și, prin urmare, cititorii noștri cei mai fideli sunt copiii foarte mici și părinții tineri ai acestora, cei mai mulți dintre ei au vârste cuprinse între 25 și 45 ani. Celelalte categorii de cărți sunt preferate de oameni care obișnuiesc să își înceapă orice proiect răsfoind o carte. Așadar, oameni prieteni cu cuvântul tipărit, care se încred în el și atunci când au de făcut un lucru de mână, de organizat gospodăria sau grădina, de copt pâine cu maia sau de făcut bere de casă”, subliniază aceștia.

La Editura Casa, autorii străini prevalează în proporție de 99%. Schimbarea acestui raport este deja în agenda cu planuri de viitor ale editurii.

Pandemia de Covid-19 a conținut și episodul dramatic al închiderii librăriilor fizice, ceea ce i-a determinat, cum aminteam deja, să se mute în online. Editura Casa are meritul că a transformat criza într-o oportunitate și a răspuns nevoii oamenilor de a citi și de a se informa inclusiv despre coronavirus sau de a-și găsi alte preocupări în perioada în care au fost blocați acasă.

“Cel mai bine s-au vândut titlurile pentru copii (mai ales că și micuții au rămas pe tușă, acasă), dintre care unele care încercau să le explice situația mondială în care ne-am trezit cu toții, cum ar fi „Conni învață despre coronavirus”. Am promovat cu succes cartea practică menită să îi ajute pe cititori să rămână creativi și activi consemnați fiind în propriile locuințe. Pe unii i-am îndemnat să își găsească hobby-uri noi sau să le dezvolte pe cele vechi prin seria „Idei creative” sau cărțile pentru artiști autodidacți din colecția „Micul atelier”, pe alții i-am ajutat să se perfecționeze în bucătărie prin „Fii brutar la tine acasă” sau „Lichioruri din flori și plante aromatice – 50 de rețete pe gustul tuturor” și să bricoleze prin casă folosindu-se de cărțile din seria „Meșterul priceput” – deosebit de populare s-au dovedit a fi cărțile: „Instalații electrice pas cu pas” și „Ghidul fotografiei de produs” – pentru cei care și-au mutat online pasiunile și afacerile”, ne spun reprezentanții editurii.

Pentru viitor, aceștia plănuiesc să extindă seriile de carte pentru cei mici, dar și cărți pentru adulți pe care ți le dorești cu orice preț în bibliotecă și pe care online-ul nu le poate înlocui: albume și biografii ale figurilor clasice din muzica rock, grădinărit în stil nou, prietenos cu natura, cărți de brutărie casnică cu iz cosmopolit etc.

Nu pentru toți a fost la fel

Directorul executiv al Asociației Editorilor din România (AER), Mihai Mitrică, spune că piața de carte a fost lovită diferit în anul pandemiei 2020: „Unora le-a mers bine, altora – mai puțin bine, iar altora le-a mers prost de-a dreptul. Adică pandemia a lovit diferit”. Potrivit lui Mitrică, diferențele s-au întâmplat în contextul în care modelele de afacere în piața cărții sunt diferite între edituri. „Sunt edituri care sunt profilate pe educațional. Acelea au fost puternic afectate, pentru că după cum știm școala s-a desfășurat online și atunci nu a mai existat acea interacțiune a profesorului cu elevii și cu materialele propuse de anumite edituri. Din acest punct de vedere un segment al pieței de carte a avut mult de suferit”, a explicat Mihai Mitrică pentru Transilvania Business.

Un alt segment care a avut foarte mult de suferit, potrivit directorului executiv al AER, a fost cel al editurilor mici. „Acestea nu au departamente de distribuție foarte numeroase: de cele mai multe ori distribuția e făcută de un om sau doi oameni care se mai cupă și cu altceva. În momentul în care s-au închis librăriile acești editori au fost practic scoși din joc, pentru că nu aveau contracte în derulare cu prea multe lanțuri de distribuție, fie ele librării online sau retaileri online sau supermarketuri. Acești oameni nu au prea avut unde să-și distribuie cartea”, a adăugat Mitrică.

„Alt segment de piață a fost cel al editorilor care au avut un catalog consistent de titluri anterior izbucnirii pandemiei și care au putut în felul acesta să-și valideze previziunile de cash-flow. Ei nu și-au mai scos banii neapărat din titluri noi, ci retipărind și vânzând acele titluri care oricum s-ar fi vândut în condiții normale de piață. Practic, a accesat același public pe care l-ar fi accesat pe parcursul mai multor ani”, ne-a mai spus directorul executiv al AER.

O altă categorie a pieței de carte, cea mai mică, se referă la editorii mijlocii și mari, care au avut curajul să lanseze și titluri noi, dar care au avut și suficiente resurse de marketing ca să promoveze acele titluri noi. În special, în acest caz este vorba despre editurile mari și cu prezență consistență în librării.

Cea mai mică piață de carte pe cap de locuitor din UE

Datele AER arată că România are cea mai mică piață de carte pe cap de locuitor din UE – aproximativ 60 de milioane de euro, excluzând manualele educaționale sau în jur de 100 de milioane cu acestea. „Nu există deocamdată cineva sub noi. Bulgaria are o piață de carte similară cu a noastră, dar la o populație de două ori mai mică. În Slovenia, cu o populație cât Bucureștiul, piața de carte e 75 de milioane de euro. Piața de carte din România reprezintă cam 3 euro pe cap de locuitor consumat pe carte în fiecare an. Gândiți-vă că Germania, care are o populație de peste 80 milioane de oameni, are o piață de carte de circa 9 miliarde”, explică Mihai Mitrică.

Editorii așteaptă banii de la librării

Potrivit directorului AER, cel mai bun an al pieței de carte din România a fost 2019, când încasările totale ale editorilor au depășit suma de 110 milioane de euro, sumă care oscilează în jurul a 100 de milioane începând cu 2012-2013, după criza economică. Pandemia a stopat însă această creștere.

„Gândiți-vă că din 15-16 martie 2020 s-au închis librăriile pentru 2 luni și unele lanțuri mari de librării au sistat plățile pentru cărțile care erau deja vândute în noiembrie-decembrie 2019. Editorii nu și-au putut lua banii pentru acele cărți nici până astăzi. Suntem în februarie 2021. Este vorba despre circa 4 milioane de euro. Ceea ce nu e o sumă mică”, a precizat Mihai Mitrică.

Perspectivele pieței de carte din România și implicarea statului

Mihai Mitrică ne-a mai spus că în anul 2020 AER, dar și toate asociațiile profesionale au discutat cu Guvernul mai mult decât au discutat cu guvernele anterioare. „Dar deocamdată cu excepția unor editori care au beneficiat de câteva măsuri pe IMM Invest, în rest pentru acest domeniu sectorial, care este cultura scrisă, nu avem în funcțiune vreo măsură de sprijin. Discutăm de o schemă de ajutor de stat, pusă în dezbatere publică în 26 ianuarie de Ministerul Culturii, după ce am discutat-o vreo 3 luni înainte. Dar deocamdată nu avem nimic pus în practică. Sperăm să fie cât mai repede, pentru că nevoie de așa ceva este la absolut toate nivelurile, nu numai la editori: și la librari, și la tipografi, și la autori, și la traducători, și la agenții literari, absolut toată lumea care e implicată în această piață a culturii scrise are nevoie de un suflu, de un influx financiar, care să-i repună în mișcare pe mulți dintre ei”. Directorul executiv al AER spune că vrea să fie realist și așteaptă să văd cum va arăta bugetul de stat pentru 2021 și ce măsuri va lua noul guvern în primul trimestru.

De cealaltă parte, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală precizează, cu referire la dezbaterea publică, că suma totală alocată Schemei de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural este de 161.200.000 lei și va fi suportată în proporție de 85% din fonduri externe nerambursabile (POC 2014-2020) și diferența de la bugetul de stat, din care 145.050.000 lei reprezintă buget alocat schemei de ajutor de stat, iar diferența reprezintă cheltuieli de management aferente gestionării și implementării Schemei de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural. Schema cuprinde 4 măsuri, respectiv granturi pentru organizarea de festivaluri culturale, granturi pentru organizarea de evenimente culturale, granturi pentru librării și granturi pentru edituri.

de Dan BIRTA, Călin POENARU & Ion SURDU

(TB102)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Orașele Transilvaniei, cele mai vizitate de români în sezonul estival

Articolul următor

Deltamed investește în capacitatea de producție și cea logistică, în plină pandemie

Citește si:
Total
0
Share