Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Florin Ioani, președintele Asociației Țara Făgărașului: „Turismul va revigora satul românesc”

Țara Făgărașului este una dintre cele trei asociații desemnate în iunie 2020 ca organisme de implementare a Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI). Într-un interviu pentru Transilvania Business, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țara Făgărașului, Florin Ioani, primar al comunei Viștea, județul Brașov, a declarat că turismul este principalul domeniu în care se așteaptă investiții, acest lucru urmând să ducă la revigorarea satului românesc.

Care sunt așteptările microregiunii de la acest mecanism de finanțare; care poate fi cel mai important proiect?

Florin Ioani: Necesitatea acestei inițiative a venit din faptul că noi în zonă deținem un patrimoniu natural de excepție. Ca unicitate a noastră sunt Munții Făgăraș, un brand al României. Aici sunt cele mai înalte vârfuri ale Carpaților din toată Europa. Aici putem vorbi și de un traseu pe creasta munților, de aproape 60 de km. Împreună cu cele 26 de UAT-uri din asociație ne-am gândit să creăm între Brașov și Sibiu, orașe-poli de creștere economică, o locație de sine stătătoare, o destinație – Țara Făgărașului. Aceasta se bazează pe trei piloni: munte, apă (râurile de munte, râul Olt și lacurile din munți) și colinele, acolo unde avem alt tip de vegetație – pădurile întinse de stejar și fag, pășunile întinse, neschimbate de mii de ani și care au o biodiversitate deosebită. Adică pe o suprafață destul de mică găsim toate formele de relief din România. Și, de ce să nu spunem, pe partea de deal avem și satele săsești. Aici se îmbină două civilizații – cea românească și cea săsească. Bisericile fortificate, partea de tradiții, obiceiuri care, îmbinate, pot crea o zonă nedescoperită a României. Ca strategie, noi spunem că, ajungând în Țara Făgărașului, vii să ai o aventură și nu neapărat o vacanță.

Așteptările noastre țin de faptul că o finanțare adresată zonei va crea o dezvoltare mult mai accelerată, cu proiecte îndrăznețe. Astăzi ne putem gândi să legăm munții de dealuri printr-o autostradă de biciclete, pe o distanță de aproximativ 150 de km. Este un proiect îndrăzneț, unul pilot. Ar fi foarte atractiv dacă am crea acele magistrale la poalele Munților Făgăraș, să ajungă pe malul Oltului și până în Podișul Hârtibaciului.

Dar toată activitatea noastră este pentru a crea cadrul de dezvoltare a mediului privat. Noi nu avem activitatea de a face turism. Dacă lucrurile vor funcționa, cu siguranță bunăstarea oamenilor va merge către administrația publică locală prin taxe și impozite, iar de aici vor rezulta și lucrări de infrastructură în ceea ce privește partea de domeniul public.

Sfatul celor din Delta Dunării, acolo unde s-a implementat primul mecanism ITI, este că o strategie bună este cheia succesului pentru astfel de proiecte. Cum caracterizați strategia pentru Țara Făgărașului?

F.I.: Dacă am vorbit de pilonii pe care se bazează strategia noastră, atunci ne referim la patrimoniul natural, care e cel mai important, fiind o zonă nu foarte mult urbanizată. În afară de patrimoniul natural, avem și brandul național Transfăgărășan, avem Mănăstirea Sâmbăta, Herghelia de la Sâmbăta, Cetatea Făgărașului, dar și alte obiective: Biserica Cisterciană de la Cârța, Vâltorile de la Lisa etc. Împreună cu modul de viață a oamenilor, acestea pot să creeze acea poveste frumoasă a Țării Făgărașului. Și dacă mai este și finanțată, va fi plină de succes.

Câți bani va primi în total microregiunea?

F.I.: Deocamdată nu s-au finalizat negocierile cu UE în ceea ce privește sumele. Dacă pentru Delta Dunării au fost alocați un miliard de euro în exercițiul trecut, noi sperăm la o sumă asemănătoare. Evaluarea noastră e de 2,5 miliarde de euro pentru a finaliza tot ceea ce noi ne propunem în Țara Făgărașului, dar nu stă în puterea noastră să decidem aceste lucruri. Dar aceste programe integrate nu întrerup și finanțarea națională.

Care sunt cele mai mari necesități ale microregiunii și în ce domenii credeți că se vor realiza cele mai multe proiecte?

F.I.: Pe partea de infrastructură într-un procent destul de semnificativ s-au mai rezolvat lucrurile în ultimii ani și mai sunt niște lucrări în curs. Dar eu cred că cea mai mare provocare a noastră este să revigorăm satul românesc. Cu toții constatăm cu regret și vedem că satele se depopulează tot mai mult, din cauza faptului că orașele mari sunt magnet pentru tineri, care merg și își găsesc serviciu în acele multinaționale care au preluat toată industria mare și au dus-o în fața calculatorului. Astăzi, noi, în mediul rural, ne confruntăm cu aceste probleme de depopulare. Ne-am gândit că noi trebuie să facem lucruri pentru a veni în întâmpinarea lor și a le oferi și alte oportunități ca ei să-și găsească locul aici, în mediul rural.

Agricultura vegetală, dacă acum câțiva zeci de ani o făcea tot satul, astăzi o fac cinci-șase fermieri. Zootehnia, la fel. La fel și pe pomicultură. Cu siguranță nu putem stopa aceste lucruri. Dar singurul lucru pe care eu îl văd că îl putem pune în loc este turismul. Trebuie să ne folosim terenul pe care îl avem: trebuie să folosim patrimoniul pe care îl avem, să-l punem în valoare și turismul este o activitate care poate crea bunăstare în zona noastră. Este o activitate și o muncă inclusiv calificată.

Dacă populația este în declin în zona rurală, degeaba facem infrastructura, degeaba facem apă, canalizare și drumuri, pentru că nu mai avem cui să ne adresăm și cu siguranță aceste utilități nu vor funcționa, pentru că o stație de epurare este gândită pentru o anumită capacitate. Deci, obiectivul nostru principal e să creăm o destinație, Țara Făgărașului, și mai departe să putem să creăm și partea de dezvoltare ca oamenii să-și găsească locul și, de ce nu, să aducem o infuzie de tineri din alte zone care să se instaleze în Țara Făgărașului, să vină și să activeze aici.

Credeți că turismul nu a fost valorificat destul în zonă? Vă întreb în contextul în care recent ați anunțat lansarea unui brand local. Povestiți-ne despre necesitatea acestuia și modul în care va scoate satul românesc din noroi.

F.I.: Nu a fost valorificat. Am inițiat brandul Țării Făgărașului – creând o siglă, un manual de brand – anul trecut, plecând de la ideea că trebuie să facem lucruri și în domeniul acesta. Am apelat la specialiști, ca să ne ajute să stabilim direcția, ce trebuie să facem, cui să ne adresăm și ce și-ar dori lumea de la noi. Totul, plecând de la valorile fundamentale extrase de la oameni reprezentativi din Țara Făgărașului și duse mai departe prin cercetare către oamenii și către publicul pe care ni i-am dori să vină în Țara Făgărașului și care și-ar dori să ajungă la noi.

Am lucrat cu două societăți, suntem foarte mulțumiți de activitatea pe care ei au făcut-o. Nici la nivel național nu avem o lucrare de genul acesta făcută la un nivel calificat. Au fost niște inițiative, dar nu putem vorbi de un manual de brand al României. Tocmai de aceea, noi am zis că nu mai așteptăm după o strategie națională și am început noi să ne facem o strategie locală.

Anul trecut am avut câteva vizite ale bloggerilor și vloggerilor de travel, care au vizitat Țara Făgărașului și am fost declarați de către ei destinația anului 2020. A fost o situație la care nu ne-am așteptat, dar care ne-a adus o oarecare notorietate din acest punct de vedere.

Cum stă Țara Făgărașului la capitolul infrastructură turistică?

F.I.: Avem niște proiecte foarte importante care se întâmplă în zona noastră. Dacă până acum noi eram considerați totuși o periferie în județul Brașov, astăzi se simte foarte mult partea de intervenții în ceea ce privește infrastructura. Avem cel mai mare proiect din zona Centru, care se implementează la noi – modernizarea „Drumului de sub munte”, de la Perșani până la limita cu județul Sibiu. Este un drum care traversează satele de munte, paralel cu drumul național, în valoare de 38 de milioane de euro. Noi spunem că e unul dintre cele mai frumoase drumuri din țară, pentru că e un pic retras de la poalele muntelui, pune în valoare muntele în ansamblu, adică îl vezi mult mai bine decât atunci când ești la poalele lui și pune în valoare și satele, cu arhitectura, cu tradițiile, cu produsele locale. Acest drum se va finaliza în proporție de 90% în 2021.

Al doilea drum important pentru noi este cel care leagă Complexul Turistic Sâmbăta de orașul Victoria – e un drum de 10 km, dar va dezvolta foarte mult zona respectivă.

Avem nevoie de a mări spațiile de cazare, pentru că Țara Făgărașului nu a avut un specific în ceea ce privește turismul și atunci va trebui să fie investiții serioase și din acest punct de vedere. Dar investițiile serioase nu înseamnă a strica partea de arhitectură și urbanism a zonei. Noi intenționăm să angajăm și un arhitect, încât el să valideze aceste lucruri care se întâmplă, astfel încât să fim atenți ca dezvoltarea să fie pe orizontală, nu pe înălțime. Să nu ajungem să facem blocuri în zone în care nu au existat niciodată nici măcar balcoane.

În februarie 2019, primarii din regiunea Țării Făgărașului au anunțat că nu mai așteaptă ca Guvernul să construiască autostrada între Sibiu și Brașov și că se apucă ei, prin asocierea creată, să construiască drumul expres Mândra-Șelimbăr. Care e situația acestui proiect, când vor începe lucrările?

F.I.: Proiectul a înaintat, în momentul acesta se află la exproprieri, din punctul de vedere al terenurilor. Dorința noastră ar fi să fie finanțat prin proiecte europene. În momentul de față este cel mai înaintat drum, ca proceduri de lucru, mai înaintat decât Sibiu-Făgăraș-Brașov. În momentul de față se discută să fie introdus pe partea de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, proiecte care trebuie finalizate în maxim 3 ani. Dacă se va întâmpla așa, cu siguranță că lucrurile se vor schimba foarte mult, pentru că conform cercetărilor, cei mai mulți turiști care ajung la noi sunt turiștii din orașele mari, care au un oarecare grad de cultură, oameni cu studii superioare etc. Și atunci pe partea asta ei trebuie să ajungă pe o anumită infrastructură în Țara Făgărașului.

(TB nr. 102, mai-iunie 2021)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Autostrada Transilvania, cea mai avansată din PNRR

Articolul următor

Aproape totul despre Programul „Noua Casă”

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share