Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Certificată Bio din prima zi: Fabrică de paste făinoase și semințe germinate la Deva

În orașul Deva doi români produc paste făinoase glutenice și aglutenice, precum și semințe germinate și uscate. Toate produsele sunt certificate ecologic în proporție de 100% din prima zi de activitate. În prezent, compania fondată de ei a ajuns să fie lider european în ceea ce privește producerea de semințe germinate și uscate.

Dacă vizitați des magazinele cu produse naturiste, dar chiar și supermarketurile, probabil că ați văzut pe rafturi pachete cu „Tagliatelle” sau „Penne”, adică paste, în diferite culori, produse cu hribi, cu morcovi, cu busuioc, cu năut sau cu linte roșie etc. Sau pachete cu biscuiți cu semințe germinate. Am încercat și noi la un moment dat aceste produse și ne-au plăcut. Citind informațiile despre producători aflăm că acestea sunt produse în județul Hunedoara, chiar în orașul Deva. Am decis fără ezitare să contactăm compania și să mergem la fabrică să le aflăm povestea.

Prima firmă certificată 100% bio

Marius și Adina Gabor au înființat compania în anul 2006 după mai mulți ani petrecuți în străinătate. De profesie, Marius Gabor este inginer electronist și asistent social. A lucrat în afara țării 7 ani în comunități de viață cu persoane cu handicap: în Irlanda de Nord, Germania și Egipt. „M-am întors acasă, m-am căsătorit. Așa au fost lucrurile că eu am fost acei 7 ani întotdeauna în mijlocul unei ferme biologic dinamice. Când am venit acasă am lucrat mai mulți ani onorific pentru promovarea agriculturii biologic dinamice. Atunci făceam alte lucruri: consultanță de afaceri, am condus un gater. Soția mea a fost însărcinată și în concediu de maternitate 4 ani cu doi copii. Am întrebat-o ce ar vrea să facă după această perioadă și mi-a propus să începem un business împreună. Era anul 2005. Am zis că procesarea bio în România era practic inexistentă. Existau fabrici, dar procesatori – nu. Cred că singurul produs care exista pe piață era un unt bio produs de Dorna. Atât. Am fost o firmă mică la început, dar am zis că trebuie să apară procesare și la noi. Acesta a fost impulsul”, ne povestește Marius Gabor.

Așa a apărut Petras Bio. Fabrica a fost din prima zi certificată Bio. La început producea paste făinoase. „Peste câțiva ani am început să producem și semințe germinate și uscate. În momentul de față avem două game mari de produse: aceste semințe în zona cărora cred că suntem lideri europeni și care e un segment extrem de nișat și pastele făinoase aglutenice, care și ele au o tehnologie specială, nu sunt ca cele uzuale”, ne explică fondatorul.

Cei doi soți spun că au învățat să facă paste făinoase în Elveția. „Am fost la un mic producător de paste artizanale. Am lucrat efectiv acolo. I-am zis proprietarului că vin să lucrez fără bani, vreau să învăț. El a zis că tocmai are nevoie de cineva. Am stat vreo 4-6 săptămâni, suficient cât să am o idee. Și am venit acasă și am început. După aceea, lucrurile s-au dezvoltat de la sine”.

Investițiile inițiale în locația din Deva s-au ridicat la câteva zeci de mii de euro, majoritatea banilor fiind cheltuiți pentru utilaje și salariile angajaților. În prezent, compania are un număr de 32 de angajați full time.

Glutenice și aglutenice

Petras Bio a reușit să dezvolte o tehnologie care nu necesită fierberea anterioară a pastelor și care permite ca în tot procesul de producție, temperatura produsului să nu fie mai mare de 42 de grade. Fondatorii fabricii spun că suntem unici cu această tehnologie. „Și totuși pastele noastre au consistență. În general, pastele făinoase aglutenice, neavând gluten, când se fierb nu mai au consistență, se desfac. Și atunci, pentru a evita aceasta, se face o gelatinizare a amidonului; adică se fierb semințele înainte de măcinare și de a face paste făinoase. Este ca la orez – orezul pus în apă obișnuită nu se lipește; când se fierbe devine lipicios. Asta provine de la gelatinizarea amidonului. Și atunci se fierb înainte, se usucă, se macină, se fac pastele făinoase, care din nou se usucă la temperaturi mari – în general, peste 100 de grade”, ne-a explicat Marius Gabor.

90% export

Petras Bio deține mai multe certificate de calitate: bio, gluten free, FSSC22000; urmează cea a Demeter prin toamnă, poate cândva IFS. „Sunt sisteme de calitate care îmbină ISO-urile de calitate cu cerințe din siguranța alimentară; sunt niște standarde foarte înalte de calitate”, explică Marius Gabor.

În ceea ce privește furnizorii de materii prime, majoritatea provin din afara țării, din UE. „Avem și furnizori români, dar volumele cele mai mari vin din afară. Motivul e următorul: chiar dacă România începe să fie un producător agricol de produse bio cu oarecare volume, nouă nu ne trebuie produse agricole, ci alimentare. Asta înseamnă că ele trebuie sortate, să aibă puritate de 99,8%, trebuie anumite analize etc. Acest pas intermediar nu se găsește în România sau se găsește foarte greu. Și atunci din România cumpărăm făinuri și mai cumpărăm niște semințe de grâu, secară și cam atât. Pentru că noi procesăm foarte multă hrișcă, ovăz, care trebuie să fie aglutenice, linte roșie, atunci trebuie să importăm. Practic, vorbim de comerț intercomunitar: cumpărăm de la marii importatori și comercianți, preponderent din Olanda, dar și din Germania”.

Produsele companiei de la Deva ajung în proporție de aproape 90% în străinătate, iar 50% reprezintă piața din Germania. „Dar vindem aproape în fiecare țară din UE și mai dăm și în afară, în Elveția, Norvegia, Kuweit. Cam 10% rămân pe piața din România. Semințele germinate nici nu le-am introdus. În România suntem listați în marii retaileri: Mega Image, Auchan, Carrefour, Kaufland. Și vindem și în comerțul tradițional, magazine naturiste, băcănii, magazine bio”, precizează fondatorul Petras Bio.

În pandemie toți căutau paste

Capacitatea de producție a fabricii este de aproape 4 tone pe zi. Deși pentru mulți anul 2020 a fost unul greu, din cauza pandemiei, la Deva s-a muncit mai mult ca niciodată. „Anul pandemiei a fost foarte bun pentru noi. Nu mai știți că toată lumea cumpăra paste? Inclusiv în Germania, acolo unde e piața noastră principală de paste aglutenice. O singură problemă am avut în această perioadă: câțiva paleți cu marfă au rămas blocați vreo 2 săptămâni în Italia. În rest, totul a funcționat. În sensul acesta, cu nebunia care a fost atunci, trebuie să-i felicit pe cei care s-au ocupat de legislație și care au spus: ok, avem probleme, oprim oamenii – chiar dacă sunt și acolo întrebări -, dar lăsăm logistica să meargă”.

În cifre concrete, Petras Bio a avut o creștere a vânzărilor de 20,6% în 2020 față de 2019.

Provocări

Marius Gabor ne spune că domeniul bio este considerat, după gradul de periculozitate, la același nivel cu abatorizarea, citând un profesor universitar emerit din Germania și unul dintre specialiștii pe siguranță alimentară. „La partea de siguranță alimentară și calitate trebuie să avem cel mai mult grijă. După cum spunea un specialist pe siguranța alimentară și profesor universitar emerit în Germania care ne-a făcut un audit, produsul nostru este cel mai periculos produs alimentar non-animal; se situează la același grad de periculozitate, zicea el, cu abatorizarea. Pentru că noi, când germinăm semințe, creștem toată încărcătura microbiană care se află în ele. Anii de experiență și sutele de teste pe care le-am făcut ne-au permis să reducem încărcătura microbiologică și în același timp să obținem un produs care este încă viu. Dar asta se obține după multe teste; nu este nimeni care să te învețe să faci semințe germinate sau uscate sau nu era nimeni atunci când am început noi.

Producția de acasă are puțin de a face cu cea industrială. Noi facem mii de analize pe an. Înclin să cred că în momentul de față stăpânim asta. Ceea ce arată că nu am avut niciun recall”, subliniază acesta.

Potrivit fondatorilor fabricii de la Deva, piața bio crește mai mult decât cea a produselor non-bio, dar încă e la o etapă incipientă în România. Planurile lor pentru piața locală sunt legate de cererea consumatorilor. „Nu ne dorim neapărat extindere; ne-am pus întrebarea dacă vrem să mergem să scalăm. Prefer să las să crească piața. Noi mai putem crește, cu ceea ce avem acum, lejer cu 50%, fără investiții. Și dacă ne apropiem de partea aceasta, atunci mai vedem. Tendința noastră a fost întotdeauna să avem creșteri organice. Am avut și ani în care am mers în jos – au fost cei mai buni ani, în sensul că atunci am învățat cel mai mult: să facem ordine, să eficientizăm procesele etc. În fiecare an apar clienți noi, cei mari cresc. Chiar dacă nu e acel boom ca în IT, e un business care e sustenabil, care se clădește în timp”, concluzionează Marius Gabor.

(TB nr. 103, iunie-iulie 2021)

Total
1
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Cum un fermier din Sibiu a popularizat rasa de porc Mangalița

Articolul următor

Au demarat lucrările de descărcare arheologică pe viitorul drum de legătură dintre Timișoara și A1

Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Total
1
Share