Am revenit în localitatea mureșeană cu nume de sfânt, pentru un rebotez la Crama boutique Sântu. Din această vară, licorile cuvee, vinurile premium albe și roșii, produse de crama de la granița de județe – Mureș și Bistrița-Năsăud – vor putea fi descoperite și degustate sub brandul metaforă “Poarta Sufletului”. Poarta Sufletului pentru că vinurile Cramei Sântu incită, sunt, cum spunea proprietarul, avocatul Vasile Costea, într-adevăr, o poartă către suflet. Rebotezul a fost completat de inaugurarea salonului de degustări, un spațiu flamboaiant pentru cei neobișnuiți cu strălucirea lobby-urilor englezești, de vernisajul unei expoziții de fotografie care surprinde nașterea, viața și trecerea, și o vizită în turnul decorat cu tablouri din colecția personală a proprietarului cramei.
Când ajungi la Crama Sântu, chiar dacă e o revenire, senzația e aceeași, poate amplificată, că ai ajuns într-un spațiu al liniștii, unde timpul curge altfel. Iar dacă te așezi în acest spațiu cu un pahar de vin, alb sau roșu, după preferințe și după rutina culinară pe care le implică fiecare, parcă ai ajuns în Olimpul zeilor greci.
Avocatul Vasile Costea, proprietar al cramei și gazdă atentă de fiecare dată, ne-a pregătit în acest an câteva noutăți atent studiate.
Prima ar fi că vinurile premium ale Cramei Sântu le vom regăsi de acum încolo sub un alt brand, un brand metaforă – “Poarta Sufletului”.
„Vinul este o licoare incitantă, dar în același timp este și o poartă spre suflet, exact cum este și acest loc de aici, de la Sântu. Anul trecut am lansat ediția „Gură de Rai”. În tot acest timp care a trecut am lucrat și am rebranduit vinul de Sântu, sub aspect al sticlei, al etichetei, a tot ce înseamnă componenta vizuală. Astfel, am creat o altă imagine care se va numi „Poarta Sufletului”. E o imagine protejată înregistrată prin OSIM care se va construi în această direcție de „Poarta Sufletului”. „Poarta Sufletului” este un concept pe care îl dezvoltăm, concept care combină lucrul bine făcut cu un vin corect făcut și care are un singur rezultat: să incite, să fie, într-adevăr, o poartă spre suflet”, ne-a explicat proprietarul.
Iar vinurile “Poarta Sufletului” despre asta vorbesc, despre suflet, despre pasiune, despre devenire, trăire, profunzime.
„Fără minte trupul suferă, iar fără spirit nu există nimic, suntem goi. La fel și în ce privește vinul. Un vin bun se leagă de o minte sănătoasă, de un trai sănătos. Până la urmă vinul e un aliment, o băutură biblică. Toată chestiunea e să-l faci curat. Cred cu tărie că cei de la Sântu garantează pentru modul în care se produce vinul, pentru calitatea lui. Chiar dacă vorbim de o cramă boutique aflată în dezvoltare, cei care ne vor trece pragul cu siguranță nu vor fi dezamăgiți. Ne dorim din tot sufletul acest lucru. Facem totul din pasiune, din suflet. Nu am pus pe primul plan chestiunile materiale, respectiv partea economică. La orice business bun trebuie să aștepți, să ai răbdare și ce e vital, să faci lucrurile corect, cu temeinicie.
Un lucru făcut cu sudoare, având la bază o investiție proprie, cu oameni de-ai locului, el trebuie făcut cunoscut. Sunt ferm convins că, indiferent cine va veni, un vizitator, un turist sau un localnic, își va trage suflul din frumosul acestui loc. Acest lucru se caută în turism, o componentă de liniște, de frumos și nu în ultimul rând de bun gust. Tot ce ne-am trudit să facem se încadrează în aceste trei coordonate. Sunt convins că am reușit până acum, la fel cum o vom face și pe viitor”, subliniază Vasile Costea.
Iar, cu siguranță, Vasile Costea a avut răbdare și a construit cărămidă cu cărămidă, butaș cu butaș, crama aflată în cea mai nordică podgorie românească, denumită generic Lechința. Povestea Cramei Sântu a început în urmă cu aproximativ 11 ani, atunci când au fost cumpărate terenurile necesare reînființării podgoriei vechi săsești, cu rădăcini înainte de Primul Război Mondial. În urmă cu 9 ani au început lucrările de construcție și restaurare a clădirii în care astăzi funcționează Crama Sântu.
„Este extraordinar ce potențial avem la Sântu. Aici, pământul e unul lutos, sol cu un anumit spectru care se pretează pentru o zonă de vie. În perioada interbelică, tot ce vedem acum în jurul nostru aici, la Sântu, era plin de viță de vie, toată fiind suprafață privată. Era amprenta sașilor, românilor, maghiarilor, a celor care conviețuiau în aceste locuri. Era un loc extrem de bine văzut ca entitate, foarte mulți oameni valoroși au pornit din acest loc, chiar dacă acum vorbim de un sat cu o comunitate ceva mai mică”, povestește proprietarul Cramei.
A fost și dorința sa amplă și răbdătoare de a revitaliza locul natal, de a repune pe hartă un spațiu binecunoscut vitivinicol și de a readuce în atenția lumii satul românesc transilvănean cu tradițiile, obiceiurile și legile sale scrise și nescrise.
„Eu cred în revigorarea acestui loc, mai mult de atât, o și văd cu ochiul liber. În ultimii am am observat o implicare activă a primăriei, cu amenajări în sat, cu tot ce înseamnă utilități. Este extrem de important să putem vorbi de un mediu rural curat. Acest sat pe nume Sântu are un mare avantaj. Este un loc care îmbină fericit natura cu tot ceea ce înseamnă o viață normală, liniștită și curată. Cel mai indicat lucru este să urcați pe dealul de vie, să vedeți împrejurimile, să vedeți întreaga zonă, una cu un potential extraordinar din punctul meu de vedere. Sunt multe alte locuri precum cel existent aici la Sântu, totul este să găsim oameni care să se implice cu sufletul în revigorarea acestuia, să dăruiești ceva locului de care aparții”, consideră avocatul Costea.
”Poarta Sufletului” în fiecare cupă
În cadrul evenimentului, cel mai așteptat moment a fost cel al degustării celor mai noi vinuri premium vinificate de Crama Sântu: Red Cuvee 2020 (cupaj Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Franc, Shiraz), Cuvee Alb 2020 (cupaj Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Gri, Sauvignon Blanc), Sauvignon Blanc 2020 și Fetească Regală 2020 (baric). În plus, în butoaiele de stejar, mai asteaptă la baric să fie degustat pe viitor, și vinul de origine românească Fetească Neagră. Momentul a fost prezentat de Mircea Muntean, un prieten al Cramei Sântu și al vinurilor de calitate. Vinuri de calitate, rod al muncii unei echipe unite și pasionate.
„M-am înconjurat de specialiști, oameni care sunt de-ai cramei, de ingineri care se ocupă de partea de vie, de un oenolog care coordonează vinurile. Mai exact, este vorba de o echipă mică, flexibilă dar profesionistă care contribuie din punctul meu de vedere la un produs corect din toate punctele de vedere. Ca un reper, toate vinurile sunt însoțite de certificate obținute la un laborator din Viena, tocmai în ideea în care, oricine dorește să bea un vin de la Sântu să știe ce bea”, punctează Vasile Costea.
Arta și frumosul merg bine cu vinul
Proprietarul ne-a pregătit la momentul de rebotez al cramei și prezentarea noii game de vinuri și un moment de artă, desfășurat în sala de degustări, proaspăt finalizată. Într-un loc pe care l-am numit flamboaiant dintru început, pentru că mobilierul, candelabrele și chiar șemineul vitrat amintesc de altă epocă, una a decorurilor extravagante, a fost vernisată expoziția de fotografie semnată de artista Raluca Moisoiu. Intitulată „Tâlcuri/Cândva, într-o primăvară, într-o toamnă, într-o iarnă”, fotografiile din expoziție surprind ciclul vieții viei și al vinului din Sântu.
”Prin intermediul acestei expoziții privitorul poate descoperi frumusețea naturii exprimată prin via de la Sântu. Această vie pe mine m-a provocat să o vizitez în fiecare anotimp, astfel am ajuns la realizarea acestei expoziții ce conține 42 de lucrări în care am propus experiențe vizuale cu privire la toate metamorfozele prin care trece o vie pentru a ajunge într-un stadiu final. Este vorba de principiul vieții, totul este schimbare, la fel ca această vie. Expoziția își propune să aducă privitorului momentul de debut al primăverii când frunzulița abia germinează, când se formează mugurii pentru floare, apoi partea de vară când via își intră în plenitudinea sa, terminând cu partea de toamnă, de rod, dar și cea de iarnă, mai dramatică, în așteptarea unei noi vieți”, a precizat Raluca Moisoiu.
În plus, în turnul cramei, se întinde pe verticală expoziția permanentă cu peste 200 de tablouri ale unor artiști români conoscuți, tablouri aflate în colecția personală a proprietarului.
Povestea satului Sântu. Un sihastru i-a dat numele.
Pe drumul care duce spre Bistrița, un mic indicator te avertizează că în partea stângă găsești un sat cu nume care la prima vedere te intrigă și te atrage: Sântu. Explicația ți-o poate oferi orice sătean, mândru de originea lui: la începutul acestui mileniu, pe locul numit Dumbrăvița, exista o mănăstire în care a sihăstrit un singur călugăr pe nume Andrei și căruia, pentru viața lui singuratică, i-au spus oamenii Sfântul, de unde derivă și numele satului: Sântu.
Conform monografiei satului, Sântu a fost atestat documentar încă din anul 1319, printr-o scrisoare a regelui Carol de Anjou al Ungariei, care deposedează anumite persoane de niște domenii. Pe raza localității au fost, însă descoperite vestigii arheologice începând cu epoca bronzului până în perioada Imperiului Roman, când s-au găsit monede din perioada Împăratului Domițian, 89 d.H.
de Ligia VORO & Alin ZAHARIE
Articol publicat în ediția print a Transilvania Business nr. 103, 19 august-22 sepptembrie
