Un studiu academic realizat la Cluj prevede creșterea produsului intern brut (PIB) cu 3,7% în anul viitor și temperarea inflației începând cu trimestrul III.
Școala de Științe Sociale a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin intermediul unei echipe de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a realizat, la final de an, o analiză privind evoluția economiei românești în 2021, oferind și previziuni pentru 2022, inclusiv cele mai importante tendințe economice de urmărit.
Potrivit cercetătorilor UBB, 2021 a fost anul redresării deosebit de rapide a economiei, fenomen însoțit însă de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan intern, cât și extern. După scăderea de 3,7% din anul 2020, economia României a beneficiat de o recuperare dinamică înregistrând un ritm de creștere de 6,3% până la finalul anului 2021.
Această evoluție înseamnă că produsul intern brut al țării a reușit să revină la nivelul prepandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (în un an și jumătate), pe când în crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009), economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă.
Determinanții evoluției favorabile a PIB
- Pe fondul măsurilor de sprijin adoptate de autoritățile din întreaga lume, fără precedent în timp de pace, economiile principale ale lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamică, având efecte pozitive, inclusiv asupra economiei românești.
- Pe plan intern, politica fiscală și cea monetară au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat, iar dobânda de politică monetară semnificativ sub nivelul inflației sprijinind revenirea economiei).
- În comparație cu criza din 2008, situația financiară mai solidă a sectorului privat (în mod special cea a populației) a jucat un rol semnificativ.
- Capacitatea agenților economici de a se adapta noilor condiții și structura specifică a economiei românești (cele mai afectate sectoare, turismul și industria ospitalității, au ponderi reduse în PIB al României) au jucat un rol important.
În a doua jumătate a anului 2021, economia României a început să piardă din ritm, pe fondul creșterii presiunilor inflaționiste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil și, în consecință, asupra cererii în termeni reali a populației), al blocajelor apărute pe anumite segmente ale lanțurilor globale de producție și de aprovizionare (care au afectat negativ, în mod special, activitatea industrială), respectiv al agravării crizei energetice și valului din toamnă al pandemiei.
Principalele fenomene economice de remarcat din 2021
- Prețul materiilor prime (în special al barilului de petrol) a înregistrat o mișcare sinusoidală: după ce, în plină criză Covid, cotația la termen WTI a trecut pentru prima oară în istorie în teritoriu negativ (-37 dolari/barilul), în perioadele următoare acesta a crescut semnificativ, atingând nivelul de 71 de dolari în decembrie 2021, devansând chiar și cotațiile de dinainte de pandemie. Creșterea prețului petrolului și al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflaționiste amintite.
- Principalele piețe financiare ale lumii au revenit spectaculos după crah-ul înregistrat la debutul pandemiei, indicele S&P 500 din New York acumulând 33% în perioada de 22 luni de la începutul pandemiei, iar indicele BET al Bursei din București – 21,5%. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai sentimentului investițional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se află la un maxim istoric de 39,53 în decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analiști, este un semn al supraîncălzirii pieței.
- Deprecierea leului în fața euro de la debutul Covid în România a fost de 2,9%, ceea ce reprezintă o evoluție mult mai favorabilă comparativ cu alte monede din regiune, cum ar fi forintul maghiar sau zlotul polonez (deprecieri de 8,4% și 7,9% în aceeași perioadă), dar în același timp o performanță mai slabă față de coroana cehă, care s-a depreciat cu doar 0,6% în fața euro.
- Prețurile în domeniul imobiliar au înregistrat o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni la începutul pandemiei, după care a urmat o ascensiune accentuată, cu până la 14,1% la nivelul mediei naționale, 9% în București, și 16,7% în Cluj-Napoca, față de perioada de dinainte de pandemie.
„2022 va fi un an provocator din perspectiva menținerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe și imediate în evoluția societății și economiei naționale” – rectorul UBB, Daniel David.
„În 2021 am asistat la o revenire dinamică a economiei naționale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decât în situațiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importantă de ritm spre finalul acestui an. Un factor important este impulsul generat de redeschiderea economiilor naționale la nivel global. În 2022 se impune o schimbare de abordare în gestionarea situației economice naționale, fără a mai fi luat în calcul acest factor. Fără consecvență și coerență în deciziile care vizează economia națională nu vom reuși să continuăm stimularea creșterii consumului privat” – decanul FSEGA, Răzvan Mustață
Referindu-se la tendințele din 2022, cercetătorii clujeni apreciază că faza incipientă și dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat și se așteaptă la încetinirea considerabilă a creșterii economice. După o recuperare spectaculoasă în 2021, ritmul creșterii economice ar putea încetini semnificativ, estimările arătând o creștere de doar 3,7% a PIB în 2022.
Factorii pe care se bazează previziunea:
- În majoritatea țărilor (inclusiv în cazul României), valoarea PIB în termeni reali a atins sau a depășit deja nivelul înregistrat înaintea crizei (trimestrul IV din 2019), sugerând că impulsul generat de redeschiderea economiilor, în mare măsură, s-a disipat deja.
- După implementarea unui set de măsuri ultra-expansioniste în anii 2020-2021, este preconizat ca, în anul viitor, orientarea politicii fiscale și cea monetare să devină mai puțin acomodativă, atât pe plan extern, cât și cel intern. Ne așteptăm inclusiv la normalizarea graduală a cererii externe.
- Creșterea bruscă a prețurilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populației (mai ales în prima jumătate a anului 2022), limitând ritmul creșterii consumului privat.
- Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente în lanțurile globale de producție și distribuție, precum și a crizei energetice va fi un proces relativ îndelungat, limitând creșterea economică.
- Pandemia nu s-a încheiat încă și, în consecință, situația sanitară ar putea rămâne relativ dificilă în 2022 (mai ales în contextul în care vor apărea mutații noi ale virusului).
- În scenariul de bază, ne așteptăm ca factorii menționați mai sus să limiteze semnificativ – însă fără a inversa – tendința de creștere a economiei autohtone mai ales în contextul în care, se observă o revenire relativ rapidă a pieței muncii, iar fondurile europene alocate României în cadrul PNRR sunt de natură să sprijine cererea internă pe parcursul anului viitor.
Sursa: Studiu FSEGA
În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum, cercetătorii clujeni se așteaptă ca rata anuală a inflației să-și atingă vârful în trimestrul II al anului viitor, iar ulterior să se tempereze gradual în linie cu stabilizarea prețurilor energetice și atenuarea blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare dar și în contextul normalizării politicii monetare.
Principalii factori de risc în 2022:
- Presiunile inflaționiste atât pe plan global, cât și intern: șocurile inflaționiste (inclusiv cele de pe piața energetică și din lanțurile globale de producție) mai persistente decât preconizate ar putea declanșa o întărire mai rapidă a politicii monetare cu efecte nefavorabile asupra creșterii economice și a condițiilor financiare.
- Eventuala apariție a unor tulpini mai agresive ale virusului SARS-CoV-2
- Vulnerabilități specifice României: nivel relativ ridicat al deficitului de cont curent și al deficitului bugetar structural
Studiul este realizat în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, un proiect care monitorizează evoluția economiei naționale în timp real, în contextul pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României.
