Timișoara a beneficiat de oportunitatea de a avea unul dintre puținele proiecte introduse de la bun început în numele administrațiilor locale în Programul Național de Redresare și Reziliență. Realizarea unui traseu al Revoluției din 1989 este un proiect de câteva milioane de euro, care ar urma să ducă la reabilitarea totală a unor zone importante din oraș, mai ales a zonei istorice.
Ulterior, un alt important proiect, cel al unei noi maternități, a fost acceptat pentru a primi bani din PNRR. De asemenea, din aceste fonduri ar urma să fie achitată și factura aferentă reabilitării căii ferate Caransebeș-Timișoara, proiect momentan blocat.
Traseul Revoluției, stabilit
„Biblioraftul” cu PNRR, care pleca la Bruxelles în vară pentru ca România să primească bani europeni, includea și câteva pagini despre un proiect cultural. Traseul Revoluției urma să aducă transformarea zonelor fierbinți din decembrie 1989 într-un muzeu în aer liber. De fapt, se scria despre reabilitarea unor zone istorice largi din oraș, iar aici nu vorbim despre amplasarea de panouri de informare, ci de lucrări de infrastructură sau la clădirile de patrimoniu. Suma solicitată și, ulterior, aprobată, a fost de 4,3 milioane de euro.
De curând, Primăria Timișoara a stabilit traseul final al proiectului. „Proiectul a fost agreat în urma discuțiilor dintre colegii mei din Primărie și secretarul de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Csilla Hegedüș. La aproape 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, Timișoara va avea, în sfârșit, un proiect de memorie istorică colectivă care va schimba modul în care Revoluția anticomunistă din 1989 este reflectată în spațiul public. TREV89 este un proiect cu o valoare estimată de aproape 4,3 milioane de euro și singurul proiect cultural specific al unui municipiu din România, admis din start în PNRR. Această încredere ne onorează și ne obligă la realizarea unui proiect de înaltă calitate. De aceea, în elaborarea proiectului un rol esențial îl are implicarea comunității locale: toți cei care sunt interesați în păstrarea vie a memoriei evenimentelor din decembrie 1989 își vor putea aduce contribuția, în cadrul unui ciclu de consultări publice”, a spus primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
În fapt, acest proiect, pe lângă latura sa culturală, aduce bani importanți pentru reabilitarea la propriu a unor zone largi din oraș, din partea istorică a orașului, pentru care, în mod normal nu ar fi existat banii necesari. În final, nouă locuri din oraș – în care s-a petrecut schimbarea în Decembrie 1989 – sunt parte a acestui traseu: Piața Maria, Podul Traian, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, Prefectura, Podul Decebal, Parcul Poporului, Cimitirul Eroilor. Aceste locuri devin proiecte pilot pentru spațiul public timișorean și se transformă în exemple de bună practică care pun în centrul amenajărilor timișoreanul și nevoia de spațiu public de calitate. Se va interveni asupra modului în care arată aceste spații – cu locuri de odihnă și relaxare, iluminat public de calitate, în care pietonii, bicicliștii, persoanele cu mobilitate redusă ajung ușor, cu marcaje turistice și informații istorice în mai multe limbi, despre ce s-a întâmplat în aceste locuri în zilele Revoluției.
În combinație cu tehnologia AR (Realitate Augumentată), efectul de documentare și experiența directă a evenimentelor din 1989 în locurile reale de desfășurare devine parte din experiența Timișoara Capitală Culturală, aducând tehnologia în prim plan. Timișorenii și turiștii vor putea să retrăiască revoluția în cadrul ei real, să participe prin mijloace media la atmosfera și zilele revoluției, să conecteze trecutul cu prezentul, văzând imaginile acelor timpuri, auzind șuieratul gloanțelor și scandările mulțimii de timișoreni, retrăind acele momente…
Pentru că s-a reușit asigurarea finanțării, acest proiect va continua cu elaborarea documentației tehnice: anul acesta va fi scos la licitație Studiul de Fezabilitate, urmând ca anul viitor să fie contractate proiectul tehnic și execuția.
Maternitate nouă
În vară, conducerea administrativă a Timișoarei făcea parte din aceiași formațiune politică din care făceau parte și o parte dintre miniștri. Iar aceasta a însemnat că s-a primit agrementul pentru finanțare, tot din PNRR, a unei maternități a orașului. Noua maternitate (foto principală) pe care Primăria Timișoara dorește să o ridice la Timișoara, în cartierul Ronaț, ar urma să fie deschisă în anul 2025.
Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, aflat în vară la Timișoara, a anunțat că Primăria Timișoara poate să lanseze licitația pentru găsirea unui constructor care să se ocupe de maternitate. El a vizitat amplasamentul viitorului centru medical și a spus că licitația poate fi lansată și dacă nu sunt bani alocați, pentru că ar exista o clauză suspensivă care permite acest lucru. „Am vorbit cu primăria; poate să lanseze licitația, cu clauză suspensivă, având acordul ministerului în acest sens, clauza suspensivă însemnând că rămâne să dăm avizul formal când va fi PNRR gata. Pe regulamentul european se permite să finanțăm proiecte care sunt deja în derulare. Le-am tot spus colegilor mei din guvern că pot să pornească licitații cu această clauză suspensivă. Primăria are acordul meu formal și scris să dea drumul la licitație la acest proiect”, a declarat Ghinea.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, spunea că maternitatea ar urma să fie gata construită în 2024, iar deschisă pentru funcționare, în 2025. „Pregătim acum licitația. Asta înseamnă că atunci când primim vestea că maternitatea va putea fi finanțată pe PNRR să putem să pornim și lucrările. Atunci o să avem deja o firmă care ne poate face construcția. Apoi, pe planul nostru vom putea intra la anul cu construcția pe teren și, ulterior, cu câte o treime pe an, până în 2024, să finalizăm clădirea în sine și până în 2025 să mai dureze dotarea clădirii cu toate utilitățile și așa mai departe și să putem deschide o nouă maternitate pentru Timișoara. Asta cred că va fi una dintre cele mai importante investiții pe PNRR la Timișoara”, a spus Fritz.
În prezent, Clinicile de Obstretică-Ginecologie ale Spitalului Municipal de Urgență Timișoara își desfășoară activitatea în două locații: pe Bulevardul 16 Decembrie 1989 și pe str. Al. Odobescu, ambele clădiri având un grad ridicat de degradare. Imobilele datează din anii 1895 și 1897, sunt despărțite de Bulevardul 16 Decembrie 1989, personalul medical și pacienții fiind nevoiți să traverseze de mai multe ori pe zi acest bulevard pentru a accesa serviciile medicale organizate în cele două imobile.
Noua clădire, în regim de înălțime S+Ds+P+4E+E5R, va avea o suprafață construită desfășurată de 28.357 mp (față de cele 2 clădiri actuale care au împreună o suprafaţă desfăşurată de 6.620 mp), spații verzi amenajate pe 2.000 mp, platforme, alei și parcare pe 2.144 mp. Numărul de paturi va fi de 236. Proiectul constă în construcția și dotarea unei clădiri noi cu investiții în ambulatoriu, spații de spitalizare de zi, centru de screening prenatal şi centru de screening al cancerului genito-mamar, bloc de naşteri, bloc operator, sterilizare, laborator de analize medicale și imagistică, laborator de fertilizare in vitro, spații pentru cercetare, spații dedicate cursurilor de specializare, spații administrative (bloc alimentar, bloc lenjerie, spălătorie, birouri, infrastructura de utilități). Documentaţia tehnico-economică elaborată la faza de Studiu de Fezabilitate este aprobată de Consiliul Local al municipiului Timișoara, împreună cu indicatorii tehnico-economici. Valoarea totală a investiției este de 356.874.114 lei, respectiv 73.188.432 euro. Eșalonare: 2022 – 35% din construcție, 2023 – 40% din construcție, 2024 – 25% din construcție, trasee, utilități, instalații, interioare etc., 2025 – mobilare, utilare, dotare și instalare echipamente medicale.
Cale ferată la nivel european: licitație blocată
Cel mai important proiect din zona de vest a României, care a fost inclus deja în PNRR, este cel al reabilitării căii ferate Caransebeș – Timișoara. Este un proiect de peste 3 miliarde de lei, dar care a pornit cu un pas greșit înainte de a deveni realitate.
Reabilitarea și modernizarea căii ferate Caransebeș – Timișoara este împărțită în două loturi: Caransebeș – Lugoj, în lungime de 40 km, cu o valoare de 1,43 miliarde lei fără TVA, și Lugoj – Timișoara, în lungime de 54 km, cu valoarea de 1,74 miliarde lei fără TVA. Ambele licitații sunt în prezent suspendate.
Societatea italiană Webuild, fosta Salini Impregilo, a solicitat și a obținut decalarea termenului limită pentru depunerea ofertelor, acuzând CFR că ar fi modificat precizările din dosarul de licitație prin o serie de răspunsuri formulate la solicitările participanților. Astfel, responsabilii de la SEAP au anunțat că termenul limită de depunere a ofertelor a fost amânat pentru 22 noiembrie, față de data inițială de 19 octombrie 2021. Contestația a fost formulată împotriva răspunsurilor consolidate la solicitările de clarificări ale companiei italiene, care a cerut suspendarea procedurii până la soluționarea contestației, anularea parțială a răspunsului consolidat primit de la CFR, decalarea termenului limită de depunere a ofertelor și obligarea CFR să dea răspunsuri corecte și complete.
La fel ca și traseul Revoluției, și acest proiect de cale ferată a fost introdus de la bun început în documentul transmis de România la Bruxelles.
(TB 106)
