Administrațiile din Șimleu Silvaniei și Zalău sunt nemulțumite de felul în care se derulează lucrările de modernizare a infrastructurii de apă și canalizare supervizate de Compania de Apă Someș (CAS) și amenință cu sancțiuni. În vizor au intrat constructori precum Erbașu sau Pfeiffer.
“Am avut un eveniment neplăcut în oraș în urma intervențiilor la conductele de apă, dar am reușit să adunăm o echipă bună de intervenție. Le mulțumesc pe această cale reprezentanților CAS fiindcă am evitat o avarie de 10 ore în tot orașul.
E încă un semnal de alarmă pentru firmele care au contracte în Șimleu și care vor trebui să-și adapteze rapid metodele de lucru. Sunt foarte nemulțumit de ce se întâmplă și lucrurile nu pot să rămână așa, chiar dacă nu Primăria Șimleu i-a angajat, dar aceasta monitorizează punctual contractele de extindere de apă și canalizare care se derulează pe mai multe artere ale orașului.
Ceea ce s-a întâmplat pe străzile 1 Decembrie și M. Kogălniceanu nu trebuie să se mai repete, dimpotrivă vreau să vedem că lucrările se desfășoară într-o dinamică mai bună. O să am o discuție cu toți cei responsabili de derularea lucrărilor pentru a lămuri toate aspectele ce țin de implementarea proiectului. Nu le va fi ușor!”, amenință edilul șimleuan Cristian Lazăr.
La rândul său, viceprimarul zălăuan Teodor Bălăjel a convocat o ședință cu toți constructorii cu lucrări contractate în municipiu, ca urmare a faptului că întârzierile la acestea pun în pericol finanțarea marilor proiecte de dezvoltare a localității.
Administrația zălăuană vrea să evite astfel distrugerea străzilor nou modernizate sau ale viitoarelor proiecte edilitare ca o consecință a ritmului lent în care lucrează constructorii desemnați prin licitație de CAS, care au avut de intervenit apoi la conducte. Printre zonele problematice se numără arterele G. Doja, C. Coposu, Porolissum, Bujorilor, Moigradului, Cetății.
CAS derulează în județele Sălaj și Cluj un megaproiect european de 355 milioane euro (finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare), în perioada 2019-2023. Finanțarea se face 92,18% din fonduri publice nerambursabile, din care 85% Fondul de Coeziune al UE, 13% bugetul de stat şi 2% bugete locale. Cofinanțarea este asigurată 6% prin credit bancar contractat de CAS, iar 1,82%, de la bugetul de stat.
