Oana-Nicoleta Trif a decis să se mute de tot și devină antreprenoare în agricultură în satul bunicilor, Remetea Chioarului, deși avea un job bine poziționat la Sykes, în clădirea de sticlă Sigma Center din Cluj, și era “blindată” și cu două facultăți, plus un masterat în comunicare internațională.
Știa încă din universitate o sumedenie de limbi străine – un avantaj într-o companie de servicii de business – însă a învățat cel mai bine limba pământului, iar o afacere pe cont propriu îi părea mai tentantă. S-a orientat spre cultura de legume bio, în care și-a cooptat familia, cu toate generațiile, inclusiv pe actualul soț, Bogdan Groza, alias Magix, informatician și proprietar de studio foto.
A găsit și brandul: Grădina din Deal. În grădină avea fasole verde, ardei, pe câmp, porumb, iar în solar a început cu salată, ceapă verde, ridichi, spanac, apoi castraveţi şi tomate. “S-a descurcat bine și în pandemie fiindcă intrase în mai multe grupuri, mai ales în cele de mămici, iar în Baia Mare acestea sunt foarte exigente în ceea ce le oferă copiilor”, ne mărturisește mama antreprenoarei.
Chiar dacă a plecat din Cluj, piața “capitalei” Transilvaniei rămâne atractivă: „grădiniștii” fac aici livrări importate, participă la diverse expoziții. Tentanția apelării la îngrășăminte chimice era mare, însă afacerea a mers în continuare pe direcția bio: legume săpate manual, stropire doar cu piatră vânătă sau var.
Păstăi moroșenești vs busuioc mov
Alături de legume tradiționale precum “păstăi moroșenești, crude, puioase și tare colorate”, după cum le descriu fermierii din Deal, au mai încercat și exotisme: roșii negre, vinete albe, busuioc mov sau ardei galben. Pentru că vinetele coapte și ardeii copți ca la țară au făcut furori în rândul degustătorilor, Oana & CO s-au orientat și către produse procesate, precum zacuscă de vinete, fasole și ciuperci, mixturi de legume pentru ciorbe, dulceață de gutui, merișoare și ardei iuți, murături fără conservanți. Următorul pas: accesarea de fonduri europene pentru dotarea cu utilaje și extinderea suprafeței cultivate cu legume în câmp.
Cei doi soți nu își văd doar de ale lor, ci promovează și alți întreprinzători locali, precum Nicoleta Mureșan, specializată pe fabricarea de ulei presat la rece, în Șomcuta Mare, de altfel cea care le-a dat ideea să livreze direct la domiciliu. Au ajuns, astfel, cu produsele lor nu numai în orașele mari, ci și în Tăuți, Firiza ori Săsar, iar livrările se fac în funcție de numărul comenzilor și de traseu.
Antreprenorii Grădinii din Deal participă deseori la târguri tradiționale din regiunea Transilvaniei, unde și-au propus să promoveze produsele autentice românești, “cu gust”, dar și la festivaluri de tip Street Delivery. Partea de lactate este asigurată de „vedetele” Bumba și Sâmbaia, cele care dau laptele proaspăt pentru brânza frământată sau cașul de oaie produs în Chioar.
Totuși, ceva a păstrat Oana din spiritul multinaționalelor: implicarea sa socială, dincolo de business. De altfel, e membră a Asociației Misionarii lui Padre Mio, organizație specializată în acțiuni pentru persoanele defavorizate. Cei doi soți aduc copii în fermă, îi angrenează în acțiuni educative specifice sau fac donații de legume Băncii de Alimente, obiceiuri încă nefamiliare agricultorilor români.
“Bunica a avut grijă de noi pe când eram mici și ne oferea doar mâncare sănătoasă. Acum vrem să oferim, la rândul nostru, aceleași produse sănătoase și altora. Grădina din Deal este înainte de toate o familie. Eu și vărul meu Andrei am hotărât să dăm mai departe ceea ce ne-au oferit bunicii noștri de-a lungul copilăriei noastre: legume și fructe sănătoase, cultivate cu dragoste și pricepere, așa cum au învățat și ei de la părinți. Deși începători, promitem nu vom scădea standardele calității produselor noastre și nici nu vom renunța la principiul bio care stă la baza conceptului Grădina din Deal” – Oana-Nicoleta Trif
Cetatea Chioarului, rasă cu tunurile de austrieci
Remetea Chioarului este satul de reședință al comunei aflate la 18 km distanță de Baia Mare. Aici trona, pe șaua unui deal înconjurat de ape, Cetatea Chioarului, construită în sec. XIII, care a aparținut multă vreme voievozilor din Maramureș. Domeniul Chioarului cuprindea 67 de localități. Cetatea a fost predată armatei lui Mihai Viteazul, intrând apoi în proprietatea familiei Teleki, însă în sec. XVIII autoritățile nobiliare austriece au dărâmat-o cu tunurile. Printre monumentele istorice din zonă se numără biserica din lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sau Casa Maria Pop. Aici are loc Balul Strugurilor, obicei tradițional maghiar ce se desfășoară în octombrie, după cules.
Articol apărut în Transilvania Business nr. 106
