Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Mai mult verde în zona industrială a Clujului. Ce propun organizațiile de mediu

Organizațiile de mediu vor un mare parc chiar în “inima” zonei industriale, în apropierea Someșului

Patru organizații civice și de mediu cer Primăriei Cluj-Napoca (PCN) spații publice verzi mai mari în zona industrială și dezbateri publice care să ducă la realizarea acestora.

Societatea Organizată Sustenabil (SOS), Asociația MiniMass – Someș Delivery (MSD), Clubul de Cicloturism Napoca și Clujul Sustenabil solicită PCN ca în fosta zonă industrială să amenajeze spații verzi și spații publice mai multe și mai mari de-a lungul râului. Solicitarea vine în contextul în care municipalitatea a comandat un studiu (“document director de fundamentare a regenerării urbane”) pentru viitoarele investiții din zona industrială, pe 450 ha, care are însă “mari lacune la capitolul spații verzi”.

„Deși populația a crescut de cel puțin 10 ori în ultimele secole, în documentul propus spre anexă Planului Urbanistic General, spațiile verzi sunt mult mai mici decât au amenajat antecesorii noștri. Cerem dezbateri publice pe documentul de regenerare urbană și pe Master Planul Someșului (MPS) din zona industrială, iar aceste hotărâri să fie adoptate printr-un proces participativ”, afirmă Adrian Dohotaru, președintele SOS.

În zona industrială, din cele 450 ha, doar 40 ha sunt spații verzi. „Cantitatea de spațiu verde e oricum înșelătoare, deoarece contează distribuția, nu doar suprafața. 20 ha sunt vizavi de aeroport, unde oricum nu se poate exploata imobiliar. Puțini clujeni din zona metropolitană vor veni la relaxare în sunetul avioanelor și în poluarea kerosenului. Alte 20 ha de spații verzi, propuse de arhitecți de-a lungul râului, există deja pentru că sunt protejate prin legea apelor, iar lățimea zonei de protecție la râu este de cel puțin 15 m”.

Coridor verde mai lat

„Pista de biciclete, aleea pietonală și mobilierul urban, propuse pe zona protejată, nu trebuie să sacrifice vegetația spontană apărută și copacii. E necesar ca un coridor verde albastru la râu, acceptat de PCN, să fie mult mai lat, prin negocieri cu dezvoltatorii imobiliari privați, pentru a păstra cadrul natural și pentru a crește calitatea vieții”, spune Marius Moga, coordonatorul MSD.

Cele patru asociații arată că în lipsa spațiilor verzi și a dezbaterilor pe acest subiect, PCN transmite mesajul că își dorește un oraș pentru profit, nu unul pentru locuit, deși declară opusul. „Cum e posibil ca spațiul verde din proiect să fie doar cel existent deja, dar să nu se ceară de la niciun investitor privat înființarea de noi spații verzi? La ce ajută retorica orașului care se dezvoltă cu fața la râu, dacă aceste clădiri de peste 10 etaje sunt planificate până în buza apei?”, se întreabă reprezentanții acestora

Ei mai arată că în sec. XIX, când Clujul era mult mai mic, în Parcul Central, erau gândite zone verzi la râu de zeci de ori mai mari decât ce se dorește în partea de nord-est. „În trecut, când s-au dezvoltat Parcurile Babeș, Feroviarilor, Armătura sau Rozelor, erau gândite să aibă zeci sau chiar sute de metri lățime la râu. Acum, în sec. XXI, se „oferă” doar 15 m, unde oricum nu se poate construi legal, doar pe o porțiune îngustă fiind acceptată o lățime mai mare”, susține Dohotaru.

Vor un mare parc în zona industrială

Moga consideră că regândirea acestei zone industriale acum este o oportunitate de a rebalansa echilibrul distribuției spațiilor verzi din oraș și de a contrabalansa polul verde din vest, atât de îndrăgit de clujeni, dar în același timp deja prea aglomerat.

„Dezvoltarea unui mare parc în zona industrială, ca orice bun comun, va crește valoarea imobiliară și va fi garantul unei dezvoltări urbane de succes și chiar mai profitabile pe termen lung decât în lipsa unui parc de proporții la râu, care poate satisface doar interese imobiliare pe termen scurt. Cerem dezbateri publice atât pe documentul de regenerare urbană, dar și pe MPS”, arată arhitectul.

Cele asociații arată că miza solicitării lor nu e doar o retorică a deschiderii la râu prin crearea unui coridor verde-albastru, ci realități concrete pentru ca locuitorii să se bucure de locuri și de bunuri comune cât mai generoase.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Eurostația Baia Mare, un proiect care trenează de 14 ani

Articolul următor

Ambasada Italiei, interesată de pasajul Tetarom III

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share