Independența energetică și reconstrucția economică postcriză sunt prioritățile oamenilor de afaceri de limbă germană grupați în clubul DWNT. Investitori din șase țări europene s-au întâlnit la Cluj.
La evenimentul organizat de DWNT la Hotelul Grand Italia au participat trimiși ai instituțiilor din Germania, Cluj, Sibiu. Au fost invitați și consuli şi reprezentanţi ai economiei, universităților și culturii din Olanda, Franţa, Ungaria, Italia şi Austria.
“Am to amânat acest eveniment din ianuarie, trebuia să fie recepția de noul an, însă a fost un an foarte greu, dar sperăm să vă dăm un impuls de energie, de speranță că va fi mai bine”, a spus Iulia Negrea, administrator al Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord (DWNT).
“Este minunat să fim toți laolaltă la primul eveniment la care putem fi prezenți fizic, pentru a lua pulsul vieții economice și sociale. Economia Clujului și actorii sociali au dat dovadă de responsabilitate în aceste vremuri tulburi din țara vecină”, a menționat viceprimarul Clujului, Emese Olah.
“România va ieși întărită din criză”
“După mai multe încercări de întâlnire din ultimul timp, vrem să creăm o comunitate economică în regiune. Să vă aducem în cadrul evenimentelor pe care le organizăm, pe teme relevante. Vrem să avem o economie sănătoasă; fără o economie puternică are de suferit calitatea vieții. DWNT va fi un sprijin; este interes din partea firmelor germane. România ar trebui să iasă întărită din această criză.
Acum Europa trebuie să întărească Europa. Toți am crezut că este cel mai sigur continent, dar se pare că nu am învățat destul din trecut. Nu să stârnim o vânătoare de vrăjitoare, ci să luăm decizii corecte pentru a nu mai genera astfel de conflicte. Totuși, ne simțim mai în siguranță în Europa unită”, a spus Florin Sabou, președintele DWNT.
Cine vine cu reconstrucția de după război
“Principala resursa a acestui oraș o reprezintă tinerii care pot să dea soluții la toate provocările la care trebuie să facem față. Companiile germane dau locuri de muncă și contribuie la calitatea vieții la Cluj”, a spus edilul Emil Boc.
“În aceste zile Ucraina este atacată brutal de Rusia. România oferă protecție, a ajutat cu hrană, cazare, transport, locuri de muncă pentru refugiați, întărește flancul estic al NATO. După război nu vine doar pacea, ci și o perioadă grea de reconstrucție economică, iar aici companiile un rol crucial”, a transmis ambasadorul german la București, Peer Gebauer.
La revedere, globalizare, bun venit, continentalizare!
Pascal Fesneau, managerul uzinei Pffeiffer Vacuum, conduce o unitate cu 100 de angajați la Apahida. Grupul specializat în pompe de vid cu sediul în Frankfurt are fabrici în Germania, Franța și afaceri anuale de 618 milioane de euro în 2020.
“Am avut multe provocări: pandemie, prețurile la energie, război. Vedem că SUA și-au redus din dependența energetică, China e acum exportator de tehnologie, am avut probleme cu cipurile, Rusia și-a scăzut foarte mult datoria în valută. Țițeiul adus din Rusia nu se poate înlocui de pe azi pe mâine cu cel din Iran, țară prietenă cu Rusia.
Nici cu cel din Venezuela, care are capacități de producție precare. Europa are dependență alimentară, tehnologică față de SUA. Europenii trebuie să definească o strategie de continentalizare, nu de globalizare. Este mare provocare: 1 grad în minus la termoficare în Franța înseamnă mai puține reactoare nucleare.
Dacă am da toții încălzirea, apa caldă în jos cu 1 grad s-ar face o economie substanțială. În România ne place să facem baie cu apă caldă. În Franța mama mea face duș cu apă rece la 86 de ani. Iată că după o creștere economică masivă în România vorbim de scădere; va trebuie să gestionăm atent situația”.
Off-road în ajutorul refugiaților
La eveniment au fost invitați și cei de la asociația CERT Transilvania. “Din 2010 încoace noi, pasionații de off-road, am întâlnit familii cu situație foarte precară, am dus alimente, am făcut împăduriri, ecologizări. De câteva zile încoace, ne-am unit forțele pentru ca ucrainenii care tranzitează orașul sau vor să rămână aici să aibă o bază minimă, dar și să trimitem alimente, materiale sanitare”.
