Linia ferată de mare viteză care să conecteze Portul Constanța de Budapesta, prin București și Transilvania, depășește capacitatea autorităților române, conform Asociației Pro Infrastructură (API).
“România toacă din nou bani pe căi ferate de mare viteză. Visăm cai verzi pe pereți, în condițiile în care țara noastră nu este capabilă să întrețină rețeaua convențională. În 20 de ani nu s-a pus în teren o strategie de reparații capitale și modernizare care să aducă beneficii semnificative.
A apărut în spațiul public proiectul de hotărâre de guvern de aprobare a unui plan de acțiune, creat de “experții” din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Acesta propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru prima cale ferată de mare viteză, peste 200 km/h”, potrivit API.
Vitezele actuale: 17 km/h la marfă, 50 km/h la călători
Aceasta remarcă faptul că numai acest studiu e estimat la peste 100 milioane euro. “Traseul imaginat? Fie unul de 17 miliarde de euro, pe București – Sibiu – Cluj – Oradea, fie o linie hibridă (160 km/h – 200 km/h plus), via Brașov – Sighișoara – Cluj. Aceasta ar include secțiuni din cele (care urmează să fie) reabilitate în actualele contracte de execuție.
Realitatea? Calea ferată este la limita supraviețuirii: 75% este scadentă la reparații capitale. Vitezele de circulație pe magistrale sunt la jumătate față de 1995. Marfa se târăște cu 17 km/h, călătorii, cu 50 km/h, materialul rulant fiind depășit fizic și moral.
Sunt numeroase aspecte tehnice și economice pentru care banii aruncați în High Speed Rail (HSR) sunt o tichie de mărgăritar. Nu o soluție la problemele reale. Avem nevoie de “servicii feeder” (rețea convențională care să alimenteze HSR cu trafic). Accesele în gări sunt praf (15-30 km/h în Brașov). Iar pe HSR nu poți căra marfă, ci doar oameni care trebuie să plătească un bilet scump”.
Studii serioase vs “documentații inutile”
Organizația propune în locul “documentațiilor inutile”, cel puțin pentru următorii 15-20 de ani, “studii serioase”. “Studii despre cum reparăm rețeaua și cum ieșim din dezastrul ultimilor 20 de ani. S-au alocat doar 10-20% din necesar pe mentenanță și reparații capitale.
S-au băgat sume uriașe în reconstrucția celebrului Coridor IV (redenumit Rin – Dunăre). Sunt efecte nesemnificative în reducerea timpilor de parcurs (10-15 minute pe București – Constanța după o investiție de 1 miliard de euro), capacitatea de transport marfă scăzând masiv”.
Specialiștii API și-au ilustrat demersul cu o ramă ICE4 a Deutsche Bahn fabricată de Siemens – Bombardier și un New Pendolino al operatorului privat italian NTV produs de Alstom. Ambele trenuri, aflate în serviciu din 2017, sunt rulate la viteza maximă de 250 km/h.
Un nou concept: “viteză sporită”
Primul proiect pentru o linie de tren de mare viteză din România care ar putea lega Portul Constanța de Budapesta via București și Sibiu ar costa 17 miliarde de euro. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern se aprobă planul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, conform Economedia. Este un proiect asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Prin acesta România se obligă ca până în 2026 să crească numărul de călători cu 25% față de 2021. Respectiv cu 25% traficul feroviar de marfă față de 2020. Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege rețeaua națională feroviară de cea Central și Vest Europeană, MTI prezintă două variante.
Primul traseu este pe Valea Oltului prin Sibiu, Cluj, Oradea (590 km). Al doilea este unul hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad, prin CEF și POIM ori Cluj – Episcopia Bihor, prin PNRR). Acesta să fie combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h.
,,Manifestăm interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Port Constanța cu capitala României, mai departe cu Budapesta”, conform MTI.
Variantele propuse de MTI
⦁ Un aliniament sustenabil economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită. București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Soluția ar urma să fie validată de rezultatul studiului de fezabilitate. Calea ferată de mare viteză (590 km) ar urma să aibă costul estimat de 17 miliarde euro.
⦁ Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate (160 km/h) pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente). Dar și un aliniament nou (peste 200 km/h) în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni. Proiectul presupune valorificarea unor investiții deja antamate.
Traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (Câmpina – Predeal – Brașov). Aceasta dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel, declivități mici, raze de curbură mari, caracteristice liniilor de mare viteză. Este propus un studiu de fezabilitate pentru construirea primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 142 milioane euro.
