Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

În beneficiul Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă: USAMVBT și ASE, parteneri de studiu al biomasei

Studiul „Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltarea rurală și reziliența fermelor agricole” a fost prezentat, în cadrul workshopului Planul strategic în domeniul biomasei agricole, organizat de Clusterul Green Energy, în calitate de partener al proiectului internațional AgroBioHeat.

Bogdan Chiripuci, Manager proiecte și programe pentru agricultură în cadrul Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, a vorbit, în cadrul workshop-ului, de acest studiu realizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și Academia de Studii Economice din București, în beneficiul clubului.

Studiul încheiat în 2021 aprofundează în cele 227 de pagini teme precum: Biomasa, prezent și perspective; Biomasa – Economie circulară, creștere a rezilienței fermei; România – Potențialul de producere și utilizare a biomasei; și Analiza cost – beneficiu privind cultivarea materiei vegetale specifice biomasei.

În Concluziile studiului, se menționează că: “România conform tendințelor la nivel european este obligată să dezvolte sectorul de energie regenerabilă până în anul 2030. În acest context, fermierii trebuie sprijiniți prin instrumente financiare prevăzute în PAC, drept pentru care în zonele improprii culturilor agricole de bază, cu soluri cu un grad ridicat de umiditate, se recomandă cultivarea speciilor lemnoase pentru obținerea de combustibil alternativ cum sunt plopul și salcia care promit un venit bun pentru fermieri. De asemenea, păstrarea biodiversității se poate realiza cu ajutorul plantațiilor energetice ligno-celulozice, datorită unei diversități mai ridicate decât cea prezentă în culturile arabile, dar inferioară celei forestiere. Astfel, plantațiile de plopi și sălcii energetice pot constitui refugiu pentru specii de păsări și mamifere sălbatice, pot îndeplini funcție de coridoare ecologice și contribuie la creșterea diversității peisajelor din zone cu dominantă agricolă”.

Inadvertențe legislative

Autorii coordonatori ai studiului, Gheorghe David (USAMVB “Regele Mihai I al României” din Timișoara) și Simona Roxana Pătărlăgeanu (Academia de Studii Economice din București), mai semnalează, în cadrul concluziilor, că au identificat inadvertențe între legislația națională și noile directive impuse de Comisia Europeană, “ce pot duce la cazuri în care anumite categorii de terenuri agricole să fie inutilizabile, atât pentru producția de alimente cât și de materii prime pentru energie/biorafinărie. Cadrul legislativ neactualizat poate constitui un obstacol în calea dezvoltării economice a zonelor poluate, a bioremedierii solurilor sau a fitoextracției poluanților, motiv pentru care se impune corelarea legislației naționale cu cea europeană”.

Culturi energetice, costuri și rezultate

Autorii studiului au mai punctat existența unor scheme de sprijin și programe de finanțare pentru investiții în obținerea de biomasă din culturi energetice care pot fi implementate de fermieri în special pe terenurile improprii cultivării plantelor de câmp. În acest context, aceștia au oferit și calcule economice privind înfiinţarea de culturi energetice. Spre exemplu, înființarea unei plantaţii de salcâm energetic (Robinia pseudoacacia) poate aduce venituri considerabile, arată aceștia. “La un hectar de salcâm se obţin 350-400 de tone de biomasă în 20 de ani. În prezent, 225 preţul de referinţă pentru biomasă este cel al Regiei Naţionale a Pădurilor, de 40 de euro/tonă, iar costul de producţie este undeva la maximum 14/euro pe tonă”, mai punctează aceștia.

Realizatorii studiului au mai identificat și potențialul de resurse forestiere pentru a produce biomasă în România, cele mai bogate județe ca potențial fiind identificate Suceava, Harghita, Neamţ și Bacău, respectiv potențialul de biomasă de proveniență agricolă, cel mai ridicat înregistrându-se în Timiş, Călăraşi și Brăila.

“În prezent, România are ca suprafață de pajiști permanente cca 4,81 milioane de hectare, reprezentând 20% din suprafața terestră a țării și 34% din suprafața agricolă, producția estimată totală de masă verde se ridică la circa 21.700.000 tone anual. Se apreciază că, la nivelul întregii țări biomasa de pajiște se poate produce doar pe suprafața de 3,9 milioane hectare, cu producții medii de substanță uscată între 1,2-5,5 tone/ha, astfel că la nivel național estimăm o producție de biomasă de aproximativ 13.440.000 tone substanță uscată. Prin conversia energetică a acestei cantități potențialul energetic natural al pajiștilor permanente românești poate să fie cuantificat după cum urmează: -2.360.000.000 m3 / an biogaz; -2 006 000 000 m3/an gaz metan; -1298 103 MWh energie electrică”, mai adaugă autorii în studiu.

Sunt doar câteva date extrase din document, însă cei interesați de întreg studiul se pot adresa Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Sursă foto: depositphotos.com

(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Plan strategic pentru valorificarea energetică a biomasei

Articolul următor
Ceremonia va avea loc odată cu deschiderea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), din 24 iunie.

Centrul NTT DATA din Sibiu, inaugurat la Festivalul Internațional de Teatru

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share