Județul Sălaj va acapara investitorii în regiunile Transilvania și Banat, în acest an, conform unui studiu al celebrei agenții de consultanță financiară Ernst & Young (EY).
România este o destinație preferată pentru investitori în Europa de Est, în 2022, după doi ani de pandemie și având în vedere situația din Ucraina, remarcă EY România, potrivit Energynomics. 56% dintre companiile străine vor să înființeze sau să își extindă operațiunile din România, ceea ce o plasează pe locul patru, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Marii Britanii (58%).
Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%. Țara noastră se află pe locul 16 (cu 4%) din 32 de state în clasamentul atractivității pentru investiții, depășind Ungaria şi Cehia (câte 2%). România este aproape de Polonia (6%).
Războiul din Ucraina, șansa României
Totuși, România ar trebui să își concentreze atenția asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea țării va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022. Una dintre oportunitățile României este relocarea companiilor din Ucraina – servicii de asistență pentru întreprinderi și funcții de lanțuri de aprovizionare în Europa (operațiuni de reshoring și nearshoring) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.
„Cu o criză aflată pe final – pandemia și o alta în plină desfășurare – războiul din Ucraina, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în fața unei oportunități: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să își mute activitatea peste granițe și să aleagă țara noastră ca posibilă destinație.
Pachetele de asistență europene destinate statelor membre vor ajuta România să își asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă și mai mulți investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner al EY România & Moldova.
Sălaj, Arad, Timiș, cele mai atractive din vest
În 2021, București a fost cel mai vizat oraș din România pentru investiții directe, conducând clasamentul cu 38,9%, iar regiunea vestică a însumat 19,5%, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș. Totuși, decalajul față de București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Un sfert din viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de zona vestică.
Principalul județ este Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș, Bihor (câte 5%). Muntenia se situează pe locul trei (Argeș și Prahova câte 3,5%). Zona nord-estică este reprezentată de Neamț (1,8%) și Suceava (1,8%). În partea de sud, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total. Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații vizate, în opinia investitorilor.
Țara noastră: cea mai dorită pentru lanțurile de aprovizionare
Pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregii Europe, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 au fost 655 în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.
Conform predicțiilor EY din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens.
În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică. Diferența majoră față de 2021 rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șapte în 2021, pe locul patru în 2022.
