Un grup de clujeni a redactat o petiție online pentru o mai bună protecție a localităților rurale aflate pe traseul din județ al autostrăzii.
Petiționarii cer protecție fonică pentru satele situate de pe traseul autostrăzii A3 – Turda – Gilău. “În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute. Se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini.
Solicităm instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (peste pârâurile Pruniș, Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. Solicităm planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor de pe traseul A3, segmentul Turda – Gilău.
Raportul măsurătorilor de zgomot făcute la nivelul unei proprietăți private din satul Pruniș, comuna Ciurila, indică faptul că limitele legal admise noaptea sunt depășite. Zgomotul măsurat a rezultat la valoarea de 44,23 +/- 8,383 dB(A) iar nivelul de vârf la 59,63 +/- 8,377 dB(A). Limita admisă la exteriorul locuinței, între 23:00 și 7:00 este de 45 dB(A) iar nivelul de vârf 50 dB(A).
Studiul a fost făcut pe o perioadă redusă de timp, pentru că a fost finanțat din resurse private. Hărți de zgomot oficiale nu există, deși legea impune acest lucru. Nu este exhaustiv și a fost făcut în condiții meteo extrem de calme (fără vânt cu direcția Sud-Nord care amplifică zgomotul), dar dă o indicație asupra poluării fonice pe care o suportă localnicii din localitatea Pruniș. Demersurile pentru studiu au avut sprijinul unei companii acreditate pentru efectuarea acestui tip de studii, Geostud.
Cumpărătorii de proprietăți, puși în gardă
“A3 Turda – Gilău nu are nicăieri protecție fonică pentru localitățile alăturate, deși e un drum de mare viteză. Din cauza reliefului de vale, deși poate nu vezi autostrada, zgomotul se propagă și se amplifică foarte tare spre zonele locuite. Până anii trecuți, traficul nu era atât de mare, zgomotul se auzea sporadic. Odată cu legăturile între diverse segmente de autostradă și alte drumuri, traficul a crescut, la fel și zgomotul.
Localitățile astea există de niște sute de ani, nu e numai despre cei care vin să cumpere acum. Ca pe orice altă autostradă, localitățile trebuie protejate de zgomotul de la un drum de mare viteză. Există în proiectul din 2009 obligativitatea să fie instalate aceste panouri fonoabsorbante, ca pe orice autostradă din țări cu apă caldă.
Nu s-a făcut acest lucru. Întrebarea mea “ce e de făcut” este despre refuzul obstinat al CNAIR și al autorităților de a rezolva o problemă evidentă. Care implică niște costuri foarte mici față de ce se cheltuie aiurea pe studii de fezabilitate fantasmagorice.
Instalarea de panouri fonoabsorbante este cerută de ani de zile, oficial și civilizat, de către comunitate. Nu spune nimeni să se reducă viteza sau să nu mai fie folosită autostrada. Spunem doar că normele de protecție trebuie și respectate”, afirmă unul dintre inițiatorii petiției.
Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km.
