Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Centru de știință de 45 milioane €, caut finanțare! Dezbatere pe Science Campus

Noul complex de pe Dealul Lomb presupune o investiție foarte mare pentru autorități și universitari

Prima dezbatere publică a proiectului vizat de municipalitate și universitari pe Dealul Lomb a avut loc la Centrul Casino, din Cluj-Napoca.

Primăria (PCN) și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) vor să edifice Science Campus Cluj-Napoca (SCCN), un ansamblu complex de știință, educație. Investiția de 45 milioane euro are ca amplasament Cluj Innovation Park (CIP).

Cele două instituții se orientează acum spre fonduri europene nerambursabile, o variantă de rezervă propusă de UBB fiind apelarea la un credit de 35 de milioane de euro, din partea Băncii Europene de Investiții.

Contractul de proiectare încheiat în urma concursului internațional de soluții cu biroul de arhitectură KLX Studio costă 1,7 milioane euro. Competiția a fost organizată de PCN și UBB împreună cu Ordinul Arhitecților din România.

Clujul renunță la industria grea

„Cluj-Napoca își va putea menține statutul de primul oraș din România în materie de calitate a vieții dacă va reuși să își fructifice uriașul avantaj competitiv pe care îl are legat de universități și de resursa umană. Viitorul orașului nu mai stă în industria grea, ci în economia cunoașterii, bazată pe educație și știință.

Este de datoria noastră să oferim în continuare avantaje competitive orașului, să maximizăm beneficiile pe care le putem obține de pe urma resursei umane de excepție pe care o avem și să punem la un loc capacitățile noastre de a crea cea mai bună calitate a vieții la Cluj.

De aici pornesc inovarea și locurile de muncă mai bine plătite și tot ceea ce înseamnă o calitate ridicată a vieții. În acest proiect avem plăcerea de a avea un parteneriat cu UBB, cea mai puternică universitate din România și de referință în plan european și internațional”, a subliniat primarul Emil Boc.

UBB își orientează produsele spre companii

„Unul dintre mecanismele principale de creștere în UE este specializarea inteligentă, care are în centru cunoașterea. Când vorbești despre cunoaștere sunt mai multe mecanisme: cum generezi cunoașterea, cum o diseminezi, cum o utilizezi, cum o faci accesibilă. Este clar că trebuie să construiești un ecosistem de inovare în jurul specializării inteligente în care intră actori academici, autorități locale și companii.

Am pus cap la cap avantajele competitive ale UBB și am ajuns la concluzia că pe componenta InfoBioNano4Health (IBNH) putem face ceva competitiv. Avem cea mai mare facultate de informatică din țară, iar la capitolul bio-nano-științe suntem pe primele locuri în țară și relevanți internațional.

Capitolul sănătate l-am privit mai larg: acoperă două componente, atât cea umană (mintală, publică), cât și cea a mediului. IBHN nu va fi un institut de cercetare fundamentală, ci unul care se va ocupa de dezvoltare / inovare astfel încât se va lega foarte puternic de companii, care vor utiliza produsele și tehnologiile pe care le vom genera”, a explicat Daniel David, rectorul UBB.

Viitorii IT-iști ai Clujului, mutați pe deal

Situat în vecinătatea celor două clădiri ale CIP (CREIC și TEAM), ansamblul se înscrie în strategia municipiului de a dezvolta o infrastructură extinsă și puternică pentru educație, cercetare, inovare și transfer tehnologic, care să aducă împreună actori din sistemul de educație și cercetare, din mediul economic și antreprenorial, societatea civilă și administrație.

Suprafața SCCN va fi de 6,48 ha. Primăria va realiza pe 3,48 ha, un centru științific, o piață urbană şi terenuri de sport. Restul suprafeței îi revine UBB pentru realizarea unui ansamblu complex de cercetare-dezvoltare-inovare, în forma specializării inteligente. IBNH include un campus universitar, cu sediul Facultății de Matematică și Informatică (FMI), alături de un cămin studențesc.

 

Obiectivele cuprinse în proiect

  • Center for Life, Art, and Science (CLAS). Este o instituție nouă, proiectată ca un ecosistem de inovare cu participanți din cadrul instituțiilor publice, societății civile, întreprinderilor private, cercetării și educației, ca un mediu multifuncțional: Centru de știință și inovare și Living lab (centru / muzeu de știință) ce pune cetățeanul în mijlocul proceselor de cercetare, inovare și transfer tehnologic din domeniile Science, Technology, Engineering, Arts, Mathematics (STEAM).
  • Piață urbană. Ansamblul conține un nucleu public ce va găzdui funcțiuni temporare sau permanente, însă rolul principal al acestui spațiu va fi de a susține efervescența vieții universitare și de a atrage publicul larg. Acest spațiu va fi folosit de CLAS sau de UBB pentru organizarea de evenimente sau târguri de diseminare a cunoașterii științifice.
  • Mică bază sportivă. Amenajare specifică ce va cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport (terenuri de sport; bază sportivă acoperită).
  • IBNH. Va fi un centru comun de cercetare și dezvoltare dezvoltat în legătură cu domeniile regionale de specializare inteligentă, integrat bidirecțonal cu mediul socio-economic regional în formula open innovation / science,
  • Noul sediu al FMI Cluj. Va reuni săli de curs și de cercetare specifice programului, însă va pune accentul pe spațiile comune, destinate colaborării dintre studenți, cadre didactice și cercetători și deschise elevilor, antreprenorilor și societății civile.
  • Observator astronomic și planetarium
  • Cămin studențesc. UBB dorește edificarea, într-o primă etapă, a unui cămin studențesc cu 500 de locuri, urmând să își dubleze capacitatea de cazare.

Sursa: KXL Studio

Ovidiu Cîmpean, în dublu rol

„Avem un contract de proiectare semnat cu echipa câștigătoare a concursului de soluții, care cuprinde planul urbanistic zonal, studiul de fezabilitate, documentația pentru autorizația de construire și proiectul tehnic cu detaliile de execuție. Calendarul stabilit prevede ca toate acestea să fie realizate etapizat, până la finalul acestui an.

Etapa de dezbatere publică nu se încheie însă aici. Vor mai exista diverse etape procedurale pe tot parcursul derulării contractului și îi invităm pe cei interesați să aducă observații pentru că ne dorim să avem cel mai bun proiect posibil”, a explicat Ovidiu Cîmpean, președintele CIIC.

Fiecare clujean poate veni cu o idee sau inițiativă valoroasă, susține CIIC, locul în care reprezentanți ai administrației publice locale, cetățeni și specialiști din mediul economic și universitar dezbat transformările și provocările urbane. Prin CIIC se dorește participarea, implicarea cetățenilor în dezvoltarea Clujului și utilizarea cât mai bună a resurselor creative ale comunității.

În 2022, CIIC s-a reorganizat și a integrat Divizia de Inovare Urbană a Centrului Cultural Clujean. CIIC este condus de Ovidiu Cîmpean, fost director de dezvoltare în cadrul PCN, acum secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Parcul de inovare CIP de pe Dealul Lomb (“Silicon Valley de Cluj”) cuprinde Centrul Regional de Excelență pentru Industriile Creative (CREIC) și Centrul Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat și Microîntreprindere (TEAM). CREIC este dispus pe patru etaje, cu o suprafață utilă de 13.300 mp. Acesta dispune de hală studio, spații de birouri și multifuncționale, ateliere de creație, amfiteatru înierbat în aer liber.

TEAM este format din cinci microhale de producție, parcele închiriabile, clădire de birouri și servicii suport. CIP este un proiect cu fonduri europene al municipalității clujene. În jurul său ar urma să ia naștere Cluj Innovation City, orășel în care să lucreze și să locuiască 20.000 de persoane. Halele din Centrul TEAM sunt ocupate 100%, cu rezidenți din domenii ca robotică, automatizări.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

S-au semnat contractele pentru execuția Centurilor Oșorhei, Sântandrei și Nojorid

Articolul următor
CFRAP a salutat inițiativa ministrului Petre Daea de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii. 

Fermierii români vor compensări pentru pierderile cauzate de importurile ucrainene

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share