În condițiile în care culturile de orz de bere s-au înjumătățit în România, cea mai mare fabrică de malț din țară se orientează acum către producătorii din Transilvania.
Asociația Berarii României (ABR), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Soufflet Malt Romania (SMR) i-au adunat pe cultivatorii interesați de orz la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda. “Producătorii din țară cultivă mai mult orzul furajer pentru că nu au restricții la proteine.
Cel furajer este și mai bine plătit, diferența între 1,50 și 1,70 lei /kg fiind de 20%. Orzul de bere, o cultură de nișă, are avantajul de a fi primul venit bănesc din an pentru fermier; recoltarea se poate face în iunie. În ultima perioadă orzul s-a transformat din sursă de furaj pentru animale în una pentru alimentația umană, medicină, patiserie.
E important pentru proteina conținută, iar beta-glucanul ajută la tratamentul cancerului de colon. S-a încercat ameliorarea soiurilor autohtone, însă preponderente la bere sunt cele de import”, a menționat Ion Cioroianu, prim-vicepreședinte al Asociației Fermierilor din România.
Bătaie pe furnizorii din Franța și Danemarca
“Importurile de orz pentru bere au crescut semnificativ ca volum, dar mai ales din punctul de vedere al costurilor. Întrucât una dintre sursele de import, Ucraina, a devenit aproape imposibil de accesat în contextul războiului, a fost necesară reorientarea către alte țări de proveniență: Danemarca și Franța.
Deoarece toți producătorii europeni se concentrează pe aceleași surse în această perioadă, costurile au crescut foarte mult. Ne așteptăm să crească în continuare”, a spus Ionuț Oprea, director executiv al SMR. El a lăudat calitatea orzului livrat de fermierii clujeni. “Ținând cont de condițiile meteo din ultimii ani pe care le-am întâmpinat, ați făcut o treabă extraordinară aici. Proteina se prezintă foarte bine”.
Turda va omologa un soi nou
“Noi am încercat ameliorarea culturilor autohtone de orzoaică de primăvară. Vom avea un soi omologat în acest an, în condițiile în care pentru obținerea unui soi e nevoie de o perioadă de 8-12 ani. Am demarat înlocuirea soiurilor de import cu cele autohtone încă din anii ’80, în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.
Obiectivul este de a crea soiuri cu rezistență la boli foliare, dar care să aibă și productivitate. Soiurile noastre Daciana și Romanița sunt în proces de testare la fabrica de malț din Buzău. În paralel ne îmbunătățim și condițiile de cercetare. Această clădire s-a ridicat în urma unei investiții de 7 milioane de euro, pe fonduri UE”, ne-a spus Florin Russu, director adjunct științific la SCDA Turda.
Hameiul, și mai greu de cultivat
“În România avem 20 de fabrici de bere, însă ponderea orzului autohton s-a diminuat de la 70 la 50%. Intenția noastră este să menținem prețuri cât accesibile la bere, în condițiile creșterii tarifelor la energie și combustibili, pandemiei și războiului. Ca să reducem din cheltuielile cu transportul, avem nevoie de o producție internă de orz cât mai mare.
Hameiul se produce în puține locuri în țară, Mureș, Covasna, deoarece presupune investiții foarte mari, cu acei stâlpi de până la 10 m. Orzul de bere a devenit recent o alternativă bună, deoarece Comisia Europeană a dat o derogare pentru 4% din teren care este pârloagă să poată fi folosit pentru alte culturi, excepții fiind porumbul și soia”, a explicat Mihai Sauciuc, Public Affairs Manager al ABR.
“Să nu uităm că organizația noastră generează 6.000 de locuri de muncă directe și 60.700 indirecte (furnizori, retail, HoReCa, agricultură, marketing, servicii, transport și depozitare) și a realizat investiții de 100 de milioane de euro în 2021. Taxele și impozite anuale plătite s-au ridicat la 530 milioane de euro, valoarea adăugată generată de noi în economie fiind de 700 milioane”, a spus oficialul ABR.
Energia scumpește berea
În ultimii ani, disponibilitatea orzului pentru malțificare de pe piața locală, ca materie primă de bază în producția berii, a fost una redusă. Costul cu energia pentru producția malțului a crescut de la 46% în 2021 la 63% în 2022, punând presiune pe găsirea de soluții tehnice pentru a menține competitivă producția locală de malț în fața importurilor.
“E lăudabil interesul constant al industriei de bere de a achiziționa într-o proporție cât mai mare ingrediente autohtone. Prin strategiile pe care le aplicăm, noi susținem producătorii locali în extinderea suprafețelor cultivate cu orzoaică, materie primă care, alături de hamei, poate fi procesată în lanțul integrat de producție”, a declarat Aurel Simion, secretar de stat în MADR.
ABR reprezintă vocea comună a industriei locale de bere, fiind parte a parte organizației Berarii Europei, fondată la Bruxelles. Seminariile organizate pe tema orzului de bere au avut loc până acum la Buzău, Târgoviște, Turda, următorul fiind la Brăila. Cu această ocazie, fermierii primesc informații despre avantajele culturii, particularități, tehnologii, tratamente necesare, piața de desfacere.
Suprafața cu orz din România
- 1926: 1,7 milioane ha
- 1938: 836.000 ha
- 1965: 237.000 ha
- 1974: 404.700 ha
- 1990: 749.000 ha
- 2014: 516.000 ha
- 2018: 250.797 ha
- 2020: 287.000 ha
Producția medie națională
- 1961: 1,64 t/ha
- 2016: 4,03 t/ha
- 2018: 5,09 t/ha
Orz vs orzoaică
Orzul de bere (orzoaica) are două rânduri de boabe pe spic, iar cel furajer, șase rânduri. Culturile sunt de primăvară și de toamnă. Cel furajer are un conținut mai ridicat de proteină și duce la obținerea unui malț cu randament în extract mai scăzut. Orzoaica are amidon mai mult, generând un malț bine solubil. Orzoaica are 9,5-12% proteine, orzul furajer, 12,8-13,9%.
Cele mai bune zone pentru orzoaica de toamnă sunt Câmpia de Vest, Sudul Olteniei, Munteniei și Dobrogei, Bărăganul, Nord-Estul Moldovei, iar pentru cea de primăvară, Țara Bârsei, Bazinele Someșului, Mureșului și Oltului, Câmpia Timișului, Podișul Sucevei. Recoltarea se face în perioada iunie-iulie.
Orzoaica preferă solurile cu textură medie, curate de buruieni, permeabile, lipsite de băltiri, cu pH de 6,0-7,8. Berarii se orientează, ca soiuri de primăvară, către Fandaga, Thuringia, Xanadu, Signor, Malz, Concerto, Annabell, Planet, majoritatea produse de Saaten Union, Probstdorfer Saatzucht și Biocrop.
