„Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți” este un obiectiv pe care România și l-a asumat prin Strategia națională pentru dezvoltare durabilă 2030. Un aspect important al educației îl reprezintă și învățământul dual, pe dezvoltarea căruia se pune un accent deosebit în ultimii ani.
Educația reprezintă cea mai importantă treaptă în viața unui tânăr înainte de a intra pe piața muncii, iar una dintre formele care asigură chiar rate de 100% angajabilitate este învățământul dual, centrat pe formarea practică a elevilor. Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și primărie, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ.
Datele Ministerului Educației arată că rata de inserție pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual certificați, la operatorii economici cu care s-au pregătit în cursul a 3 ani de școlarizare (2017-2020), atinge o cotă generală de 32%, cu 592 de elevi angajați la operatori economici formatori în învățământ dual. Alți 391 de elevi, reprezentând 21% din totalul absolvenților de învățământ dual certificați, au fost angajați de către alți operatori economici, fără implicare în dual. Astfel, se înregistrează 53% procent total al inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual certificați.
Numărul total al operatorilor economici, implicați în pregătirea practică a acestei prime generații de absolvenți de învățământ dual certificați, atinge cifra de 236 de operatori economici.
La nivel județean, începând cu vara anului 2020, 1.847 de elevi absolvenți de învățământ dual, certificați pentru 39 de calificări profesionale de nivel 3, din 12 domenii de formare profesională, pot răspunde nevoii de forță de muncă, calificată, a României. Din cele 28 de județe cu absolvenți de învățământ dual certificați în 2020, reprezentând forță de muncă calificată, șase județe înregistrează peste 100 de absolvenți certificați: Brașov (289 de absolvenți calificați), Bihor (245 de absolvenți calificați), Satu Mare (166 de absolvenți calificați), Cluj (138 de absolvenți calificați), Alba (112 absolvenți calificați) și Dolj (103 absolvenți calificați).
„Educație profesională de calitate, cheia dezvoltării sustenabile a economiei”.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este implicat în promovarea învățământului profesional de calitate, în special cel dual, reprezentanții săi considerând că, doar dacă vom avea oameni bine pregătiți, putem spera la un mediu economic sustenabil și la un sistem social echilibrat. O bună oportunitate sunt fondurile de 330 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență destinate învățământului dual.
Acestea au fost punctele pe care László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă le-a prezentat în cadrul Conferinței de nivel înalt „Educație profesională de calitate, cheia dezvoltării sustenabile a economiei”, desfășurată în 25 octombrie a acestui an, în organizarea departamentului, cu participarea oficialilor din Guvern, președinților și directorilor generali ale celor mai mari companii din România care dezvoltă programe de școală profesională în domeniul auto, cât și a invitaților speciali din Germania, stat considerat model în ceea ce privește formarea profesională în sistem dual.
Conferința a fost organizată în contextul unei acțiuni de amploare la nivel național ce a vizat parteneriatul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă cu Asociația Specialiștilor Auto din România (ASAR) prin care au fost donate 1.800 de manuale pentru mecanică auto și vopsitorie—tinichigerie cu curriculum actualizat la nivelul anul 2022, manuale de referință în învățământul dual din Germania, traduse în limba română pentru elevii și profesorii din liceele tehnologice și școlile profesionale România.
CONTEXT
„Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă”
În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identifică domeniile specifice în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.
(M.D., coordonator Ion SURDU)
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă
Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania
Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 
Articol publicat în ediția tipărită a revistei Transilvania Business nr. 114 (decembrie 2022-ianuarie 2023)
