Aproape 40 de localități din România au potențial balnear excepțional, indiferent că au sau nu statut de stațiune balneoclimaterică, iar în județele Harghita, Covasna și Mureș sunt aproximativ 200 de izvoare de apă minerală, majoritatea nevalorificate. Prin Strategia națională de dezvoltare durabilă autoritățile își propun creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele.
Datele privind apele minerale și potențialul acestora se regăsesc pe platforma „Harta Digitală a Apelor Minerale – BALNEOMAP”, lansată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Covasna – ASIMCOV. Aceasta conține informații utile pentru cetățeni despre locațiile în care pot profita de cea mai importantă resursă pentru om – apa. Prin cooptarea altor instituții din administrația publică și universități se urmărește extinderea proiectului.
Apă curată
„Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți” este obiectivul cu numărul 6 asumate de România prin Strategia națională de dezvoltare durabilă. În România, doar 54,5% din populație este racordată la sisteme de colectare a apelor uzate (49,3% sunt în mediul urban și 5,2% sunt în mediul rural), conform datelor INS din 2019. La nivelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au fost desfășurate mai multe activități pe tema apei, menite să atragă atenția asupra problematicilor, dar și să rezolve punctual anumite aspecte.
România a întreprins mai multe acțiuni pentru îmbunătățirea calității apei și a accesului la infrastructura de alimentare cu apă în ultimii 10 ani. Astfel, aproape toate cele 320 de orașe și municipii și aproximativ 2.200 de comune din totalul de 2.861 dețin instalații de alimentare cu apă potabilă. Cu toate acestea, doar 65,2% din populația României era deservită de sistemul public de alimentare cu apă în 2016, fiind astfel țara din UE cea mai puțin dezvoltată din acest punct de vedere. Situația României este comparabilă cu celelalte state ale UE în ceea ce privește rata conectării la infrastructura de alimentare cu apă în mediul urban, de 94,9%, față de 96-100% în celelalte state UE. În schimb, în mediul rural rata conectării este doar de 30,8%, sub nivelul mediei UE.
60% dintre apele minerale și o treime dintre apele termale din Europa, în România
Platforma BALNEOMAP, care poate fi accesată pe site-ul balneomap.ro, indică 39 de localități cu potențial balnear excepțional, indiferent că au sau nu statut de stațiune balneoclimaterică, și 200 izvoare de apă minerală, majoritatea nevalorificate, din județele Harghita, Covasna și Mureș, și conține informații despre acestea utile pentru cetățeni. Prin cooptarea altor instituții din administrația publică și universități se urmărește extinderea proiectului.
„România deține 60% dintre apele minerale din Europa. Este timpul să le valorificăm durabil. Mă bucur că am avut posibilitatea să finanțăm de la centrul guvernului o astfel de inițiativă inovatoare care cred că reprezintă un pas important pentru a scoate la lumină una dintre resursele României cu cel mai mare potențial. Pe lângă turism, economie și dezvoltarea locală sustenabilă, popularizarea apelor minerale are un rol extrem de important și pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3 care se referă la o viață sănătoasă. Este foarte important ca cetățenii să aibă acces la aceste informații despre efectele terapeutice ale apelor pe care le găsim în țara noastră. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă rămâne un partener implicat în proiecte de acest fel care aduc o contribuție reală la viitorul sustenabil pe care încercăm să îl construim”, a declarat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul evenimentului de lansare.
Istoria utilizării apei ca agent terapeutic ne poartă în timpuri străvechi, când oamenii, fără cunoștințe medicale, prin simpla lor capacitate de observare, au început să constate întâmplător efectele terapeutice ale diferiților factori naturali. Prin acest proiect a avut loc inventarierea resurselor balneare regionale, crearea monografiei digitale ale acestora și conștientizarea în rândul cetățenilor asupra beneficiilor utilizării resurselor naturale terapeutice cum sunt apele minerale și mofetele.
Printre țintele României pentru 2030 se numără creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă; conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%; creșterea accesului la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate; dar și îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deșeurilor și reducerea la minimum a produselor chimice și materialelor periculoase etc.
CONTEXT
„Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă”
În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identifică domeniile specifice în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.
(B.A., coordonator Ion SURDU)
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă
Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania
Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 
Articol publicat în ediția tipărită a revistei Transilvania Business nr. 114 (decembrie 2022-ianuarie 2023)
