Omul de afaceri clujean, fost parlamentar și secretar de stat în transporturi, se va afla în fruntea structurii naționale recent activate.
Marius Sorin Bota a făcut cunoscută noua sa funcție din Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). “Am început un nou proiect în carieră. Am fost ales președinte al Consiliului de Administrație al CNIR.
Este o nouă companie care urmează să implementeze investițiile în autostrăzi și drumuri expres. Tot azi particip la prezentarea stadiului la proiectele din Moldova (Autostrăzile A7 și A8), Târgu Neamț – Iași și Pașcani – Siret”, a declarat noul președinte al CNIR.
Bota este inginer și economist, absolvent al Universităților Tehnică și Bogdan Vodă din Cluj-Napoca, urmate de specializarea managementul finanțelor internaționale la Harvard Business University – Boston (SUA).
El a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, fiind ales de trei ori ca parlamentar. Bota s-a născut în Maramureș, dar apoi s-a mutat la Cluj, unde a deschis, în comuna Aiton, mai multe linii de business legate de agricultură și zootehnie, unde administra 750 ha.
CNADNR = CNAIR + CNIR
CNIR este o societate de stat care va prelua de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) proiecte de autostrăzi și drumuri expres. Din CA al CNIR mai fac parte Mariana Ioniță, Ștefan Ioniță, Adrian Foghiș, Bogdan Pascu, Cătălin Urtoi. CNIR încă nu este operațională, însă înființarea sa era prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Inițial, în fruntea CNIR a fost numit Marin Griguță. Conform proiectului inițial al CNIR, din 2018, peste jumătate dintre angajații fostei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), devenită CNAIR, urmau să treacă la treacă la noua structură. Administrarea drumurilor ar fi în sarcina CNAIR, iar marile proiecte de infrastructură să fie administrate de CNIR.
Proiecte aflate în diverse faze de implementare trebuiau să fie transferate la CNIR, iar după finalizare să ajungă înapoi în administrarea CNAIR. Transferul proiectelor trebuia să fie făcut etapizat, în maximum trei ani. CNAIR avea atunci 750 de salariați, 400 urmând să fie transferați la CNIR.
Principalele surse de finanțare a CNIR erau prevăzute a fi încasările din rovinietă, tarifele de trecere a podurilor, alte venituri rezultate din exploatarea bunurilor proprietate publică pe care societatea le are concesionate.
Printre proiectele care trebuiau să fie preluate de CNIR se numărau A10 Sebeș – Turda; A3 Câmpia Turzii – Târgu-Mureş, Gilău – Borş; A8 Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; A1 Lugoj – Deva (loturile 2, 3, 4), Sibiu – Piteşti. Unele dintre tronsoane au fost deja finalizate.
