Mari investitori precum Eckerle, Bosch, De’Longhi sau Hirsch își extind tot mai mult producția la Cluj, dar trebuie stimulați financiar, susține ministrul economiei.
Florin Spătaru a efectuat vizite în mai multe fabrici mari din județ în vederea promovării schemelor de ajutor de stat implementate de Ministerul Economiei. “Am început ziua cu o serie de vizite la câțiva dintre marii investitori care îşi desfășoară activitatea în parcul industrial Tetarom Jucu: De’Longhi şi Hirsch Porozell.
Am continuat vizita la Cluj-Napoca, unde am discutat cu cei de la Bosch şi Eckerle despre perspectivele de dezvoltare. Toate aceste companii, care s-au dezvoltat la Cluj, beneficiază de o resursă umană foarte valoroasă, calificată în România. Managementul acestor companii mi-a expus planurile de dezvoltare.
Suportul pe care îl oferim este foarte important pentru îndeplinirea ambițiilor de dezvoltare ale marilor investitori care îşi desfăşoară activitatea în țara noastră: 300 milioane euro – ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, 8 milioane – pentru economie circulară, 6 milioane – pentru competitivitate.
Vom continua să dezvoltăm schemele de ajutor de stat sectoriale pentru a ne adresa sectoarelor industriale esențiale pentru reducerea deficitului balanței comerciale, consolidarea lanțurilor valorice, susținerea producției industriale, încurajarea competitivității, valorificarea deșeurilor, susținerea forței de muncă”, a spus Spătaru.
Finanțarea de stat, condiționată de cercetare și export
La încheierea descinderilor în fabrici, ministrul a tras concluziile asupra activității producătorilor. “Am constatat că schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare a avut un impact bun asupra mediului economic. Trebuie, totuși, să modificăm mecanismul de aplicare, pentru a se putea încadra și companiile din Cluj.
De’Longhi are proiect de microelectronică, însă este de dorit ca banii folosiți în proiectele de cercetare-dezvoltare (R&D) să se regăsească și în companiile de producție, atât la Blaj, cât și la Jucu. De aceea am întrebat investitorii cum se regăsește cercetarea românească în produse care pot fi livrate pe piața europeană. În consecință, cred că ajutorul și politicile de finanțare de stat trebuie continuate.
Discutam cu companiile despre următoarele scheme de ajutor de stat, măsuri pe care ministerul vrea să le implementeze. Pentru cea destinată industria materialelor de construcții, am discutat cu cei de la Hirsch Porozell cum aceste materiale să fie realizate cât mai mult în România, ca să reducem deficitul de balanță comercială”, a relatat Spătaru.
Renașterea petrochimiei, din nou pe tapet
La Farmec și Hirsch Porozell am discutat despre industria chimică, aceasta generând acum un deficit major de balanță comercială în România. O parte din materia primă pentru industriile de construcții și cosmetică poate să fie realizată în țară. Discutam cu cei de la Chimcomplex Borzești despre cum pot fi ajutați ca să preluăm o unitate de procesare și să reluăm tradiția petrochimiei în România.
Tocmai de aceea avem o viitoare schemă de ajutor de stat pentru industria chimică, din fonduri UE și cofinanțare națională, de 300 milioane euro. Pe de altă parte, industria de semiconductori, de noi tehnologii trebuie finanțate. Am văzut planuri de dezvoltare la Bosch, De’Longhi, Eckerle (care a mutat o parte din capacitatea de producție din Ungaria în România) pentru a vedea cum pot fi sprijinite, pentru că există o tendință de a veni să investească aici.
Pentru capacitățile de producție în strânsă legătură cu activitățile de R&D avem o altă propunere de ajutor de stat, de 300 milioane euro; sunt sectoare care pot aduce plusvaloare economiei românești. E important ca aceste lanțuri de valoare să se regăsească în creșterea locurilor de muncă și majorarea salariilor.
Parteneriatul între companiile private și instituțiile statului trebuie să genereze valoare suplimentară, unul dintre obiectivele pe care le avem fiind un salariu minim pe economie de 500 de euro. Clujul are aceste parcuri industriale, capacitate de dezvoltare, dar vrem ca aceste lanțuri de valoare să se dezvolte și în celelalte zone ale țării”, spune ministrul.
Antreprenorii clujeni, convocați la Radisson Blu
El și-a exprimat speranța ca, prin măsurile de sprijinire a producătorilor din România care activează în sectoarele unde se importă cel mai mult, să reducă volumul produsele de import cu minimum 10%, prin scheme de ajutor de stat, finanțări, granturi și garanții guvernamentale, dar și prin efectul de multiplicare a acestora).
Printre investitorii care și-au anunțat intenția de a veni în România se numără un producător de celule pentru bateriile destinate vehiculelor electrice, care vrea să facă o investiție foarte mare, a dezvăluit șeful economiei românești.
Spătaru a vizitat și Farmec, un brand românesc cu tradiție de 130 de ani. “Sunt susținătorul producătorilor români. Statul trebuie să acționeze de îndată în sprijinirea companiilor cu capital românesc, mai ales a celor care pot reprezenta branduri economice emblematice pentru țara noastră”, a spus ministrul. La finalul zilei, s-a întâlnit, la Hotelul Radison Blu, cu 100 de antreprenori din zona Clujului.
“Cărțile de vizită” ale companiile vizitate
– Grupul HIRSCH, înființat în 1972 în Glanegg Austria, cu subsidiare în România (4 fabrici), Germania (3), Ungaria (3), Slovacia (2), Polonia (2) și Ucraina (1), produce polistiren expandat pentru industria termoizolațiilor și a ambalajelor. Grupul s-a consacrat și ca producător de tehnologie pentru procesarea polistirenului.
– Centrul de Inginerie Bosch a fost înființat în 2013, în Cluj, ca parte integrantă a rețelei de inginerie globală. Centrul are birouri în incinta fabricii Bosch din Jucu și în București. Conducerea automatizată, mobilitatea electrică și conectată, internetul lucrurilor, transformarea digital sunt exemple din portofoliul curent al CIB. Compania e specializată în inginerie de software, hardware și inginerie mecanică, ingineria fiabilității și a calității, planificarea vânzărilor în domeniul mobilității, oferind produse unice și soluții IoT la nivel global.
– Grupul Eckerle este prezent la nivel global cu unități de producţie în Germania, Europa de Est, Asia, America de Nord. Are competențe în asamblarea sistemelor de perii pentru electromotoare, producând anual 110 milioane de astfel de sisteme. Divizia de automatizare concepe, proiectează şi construieşte soluţii pentru aceste produse, de la atelierul simplu manual până la instalații complexe de producție.
