Vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, Conf. Univ. Dr. Florin Buicu vorbește, în interviul pe care ni l-a acordat, ca laureat cu trofeul Mureșul Medical-Premiile Zi de Zi, despre activitatea sa parlamentară și succesele obținute în această calitate în ultimele două mandate. Totodată, pentru cititorii revistei Transilvania Business, prezintă modificările importante pe care noua lege de prevenire și combatere a cancerului le aduce în lupta cu această boală perfidă.
Ați avut, ca deputat în Parlamentul României, un final de mandat 2016-2020 și un început de mandat 2020-2024 – complicate, care au fost cele mai importante provocări legate de legislație pe care le-ați avut de soluționat și cum ați făcut față din punct de vedere profesional și uman crizei pandemice?
Legat de perioada 2016-2020 cred că cea mai importantă realizare personală a fost legată de legea salarizării, prin care am reușit creșterea salariilor personalului medical. Dacă ne aducem aminte anul 2016, vă dau doar un indicator, numărul certificatelor emise pentru a practica activitatea medicală în străinătate a medicilor și asistenților medicali s-a redus după aplicarea legii salarizării cu peste 50%. De asemenea, spitale care aveau deficit de medici, cum sunt cele municipale și orășenești, au început să beneficieze de servicii medicale pe care nu au reușit să le acorde până la acel moment. Este adevărat că nu am reușit să ducem până la capăt implementarea, aceasta trebuia dublată, după “migrația” medicilor din centrele universitare către județele neuniversitare și din spitalele din reședințele de județ către spitalele mai mici din județe, de o plată pe “calitate” și “cantitate”, adică pe niște indicatori de evaluare a personalului medical. A urmat apoi pandemia și nu vreau să mă gândesc ce ar fi însemnat acea perioadă cu un personal medical ce ar fi fost “tentat” în continuare să plece în străinătate.
Ce a însemnat, în pandemie, un ministru social democrat la sănătate? Au însemnat:
• De 4 ori mai puține decese decât în valul al 4-lea
• Redeschiderea școlilor, funcționarea activităților sociale și economice;
• Acces în spitale pentru bolnavii cronici sau cu alte boli acute;
• Extinderea și facilitarea testării populației pentru COVID-19;
• Înființarea a peste 230 de centre ambulatorii de evaluare și tratament pentru
pacienții infectați COVID-19;
• Medicamente, inclusiv noi antivirale, în sistem ambulatoriu.
Din 2021, faceți parte din Grupul de combatere a cancerului constituit la nivelul Camerei Deputaților, care sunt principalele priorități pe care grupul le-a stabilit?
Grupul Parlamentar la care faceți referire a fost constituit în mandatul 2016-2020 pentru prima dată și continuat în mandatul 2020-2024 și, într-adevăr, am avut onoarea de la început să activez în acest grup. A fost de la început un grup transpartinic ce a cuprins deputați și senatori din toate grupurile politice care am avut ca prioritate pacientul oncologic și îmbunătățirea calității vieții acestei categorii de pacienți. Având în vedere și contextul european, grupul a avut rolul de a crea cadrul legislativ pentru a transpune “planul european de cancer” în România. Rezultatul activității grupului de lucru este Legea 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului.
Din noiembrie 2022, avem Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, care sunt modificările importante pe care aceasta le aduce în lupta cu această boală perfidă?
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în noiembrie 2022 și a intrat în vigoare de la 01 ianuarie 2023.
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează:
a) servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului;
b) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative;
c) servicii de psihooncologie, onconutriţie şi oncofertilitate;
d) servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.
Aceste servicii se asigură prin intermediul furnizorilor de servicii organizaţi conform legii, în funcţie de specificul serviciilor acordate şi de nevoile particulare ale fiecărui beneficiar.
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se finanţează în principal de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare se reportează pentru anul următor, respectiv pentru următorul plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului.
Sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv tratamentului curativ de cancer.
Fondurile pentru decontarea serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în cadrul Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se stabilesc şi se alocă de la bugetul de stat, distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naţionale curative sau de prevenţie.
Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
În scopul implementării Planului național de prevenire şi combatere a cancerului în România, Ministerul Sănătăţii şi unităţile din subordine şi coordonare, precum şi ministerele care au reţea medicală proprie pot colabora cu asociaţii şi fundaţii de profil, naţionale şi internaţionale.
În termen de 180 de zile de la dată intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.
Practic, în această perioadă specialiștii lucrează la normele de aplicare ale acestui plan.
“Din perspectiva investițiilor în sănătate, atât publice, cât și private, perioada următoare va fi una importantă, datorită oportunităților deschise. În afară de finanțarea unor unități spitalicești noi, oportunitățile oferite se referă la creșterea numărului de paturi pe componenta de Neonatologie, creșterea finanțării pe componenta de Ambulatoriu de specialitate, dar și finanțări pe alte componente – cabinete de planificare familială, spre exemplu. Este foarte important ca managementul instituțiilor sanitare să fie pregătit, astfel încât să poată depune la timp documentele în vederea obținerii finanțării”,
Florin Buicu, deputat (declarație oferită în cadrul Galei Mureșul Medical – Premiile Zi de Zi)
Ligia VORO
(Foto: Florin Buicu (dr.), alături de Aurelian Grama, fondatorul revistei Transilvania Business)
