Timișoara oferă publicului amator de cultură o nouă ediție a Bienalei Art Encounters. Evenimentul a ajuns deja la cea de a cincea ediție și a devenit deja un eveniment apreciat. Va fi o ediție specială și prin modul de abordare, Art Encounters 2023 ne prezintă legătura dintre artă și tehnologie.
Vor fi zeci de evenimente, care mai de care, ce vor ține publicul conectat până în luna iulie, toate reunite sub numele de „My Rhino is not a Myth. Art-Science-Fictions”. Calitatea evenimentului va fi asigurată de elvețianul Adrian Notz, curator cu experiență în sectorul cultural, fost director artistic al Cabaret Voltaire din Zürich. Notz lucrează, în prezent, într-un laborator de inteligență artificială al uneia dintre cele mai importante universități tehnice din Europa.
Pentru mulți alegerea unui rinocer ca un simbol al Bienalei din acest an poate părea cel puțin interesantă.
”Avem prezența acestui rinocer fictiv și real în același timp. Titlul bienalei a pornit de la două povești interesante. Una apropo de gravura lui Durer cu un rinocer, care a funcționat pentru foarte mult timp ca reprezentarea cea mai fidelă a animalului real, dar Durer de fapt n-a văzut niciodată un rinocer. Așadar, povestea asta ce ne spune, îÎn primul rând? Ne spune foarte multe lucruri despre îmbinarea dintre ficțiune și realitate atunci când vorbim despre artă și despre poveștile care se nasc de aici (…) Al doilea fir pornește de la Rinocerii lui Eugen Ionesco, o piesă care credem noi că e încă de mare actualitate, vorbind despre regimurile totalitare, despre conformismul social și toate lucrurile cu care ne confruntăm și astăzi. Titlul reprezintă replica nedată niciodată în piesa lui Eugen Ionescu. În momentul în care unui personaj i se spune «rinocerul tău este un mit». Așadar, răspunsul e «rinocerul meu nu este un mit». Rinocerul poate însemna, de fapt, toate credințele mele, care nu sunt poate doar ale mele, ci și credințele unei comunități, ideile pe baza cărora ne construim poziția în societatea de astăzi”, a spus Ada Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters.
Amatorii de frumos vor descoperi la bienală lucrări realizate de 61 de artiști din peste 20 de țări, unele dintre acestea fiind special concepute pentru acest eveniment. Există, de asemenea, un program de mediere foarte consistent și va fi pus un accent mai puternic pe spațiul public. O noutate este platforma complementară dedicată spațiilor de tip artist-run, ca o recunoaștere a contribuției acestora la ecosistemul cultural din Timișoarei: Balamuc. Baraka, Avanpost, Lapsus, Nava C2 și Simultan.
Omul de afaceri timișorean Ovidiu Șandor, președintele Fundației care împarte numele cu cel al Bienalei, vorbește despre legătura, care poate părea ciudat, dintre artă și tehnologie.
”O ediție care se uită la relația dintre arte și tehnologie, care sperăm că este un subiect care să încurajeze și oamenii care poate de obicei nu vin la o bienală de artă contemporană să încerce marea cu degetul și să aibă curajul să vină să vadă despre ce e vorba. În fond, arta și știința, tehnologia ne prezintă fiecare o anumită versiune de narațiune asupra lumii și credem că este foarte interesant să ne uităm la lucrurile astea (…) O să vedeți în bienală o serie de artiști care folosesc tehnologia ca mijloc de exprimare artistică, așa cum alți artiști poate ridică întrebări legate de rolul tehnologiei în viața noastră sau modul în care noi integrăm acea tehnologie în viața noastră, această relație dintre lumea analogică și lumea digitală, această relație a omului și în istorie, și astăzi cu tehnologie, o relație care aduce și lucruri bune, aduce însă și lucruri rele”, este mesajul lui Șandor.
Multe dintre evenimentele din Bienala Art Encounters au ca lod de desfășurare spații inedite. Probabil cea mai cunoscută, dar și surprinzătoare locație este Sala de Marmură de la Castelul Huniade. Fosta fabrică de lacuri și vopsele preluată de cei de la Faber a fost transformată și acum va găzdui artă, inclusiv din cadrul bienalei. Dar, poate cel mai interesant spațiu expozițional cultural va fi unul dintre tramvaiele Timișoarei, în interiorul acestuia se va găsi o instalație creată de artistul mexican Carlos Amorales. Denumită „Black Cloud”, și care adună la un loc peste 30.000 de fluturi de hârtie.
