Îngrășăminte din deșeuri alimentare și municipale, fertilizare cu drone, apă purificată cu raze ultraviolete, terenuri agricole cu trafic controlat, ferme imense gestionate de o mână de oameni, semănat direct, irigare de mare precizie, pelete din nutrienți recuperați sunt doar câteva dintre aceste tehnologii.
La invitația Comisiei Europene – DG Agri, Transilvania Business a participat la vizita tematică “Îngrășămintele și sustenabilitatea economică și de mediu în agricultura suedeză”, în provincia Scania, aflată în zona sudică a țării din Peninsula Scandinavă: perimetrul dintre localitățile Malmo, Helsingborg, Lund.
ODLING I BALANS
“Cultivare în echilibru” (Odling i Balans – OiB) este proiect inițiat, încă din 1991, de mai multe ferme și organizații din Scandia, cu accent pe agricultura pe termen lung, durabilă și prosperă. Scopul asocierii este de a promova o agricultură puține efecte negative asupra mediului, dar care să fie și rentabilă. Inițial, actualii parteneri – din agricultură și industrie deopotrivă – credeau că producția intensivă convențională este sustenabilă, nu cea ecologică.
Acum vor să dezvolte atât producția bio, cât și ferme viabile economic, printr-o agricultură integrată. OiB ia în considerare totul, de la lipsa apei, problemele climatice, protecția plantelor, îngrășăminte, până la protecția plantelor, compactarea și fertilitatea solului, rotația culturilor, eficiența energetică. Practic, fermierii vor să arate calea spre o producție alimentară durabilă, astfel încât reglementările legale să nu mai fie necesare.
Finanțarea OiB a venit inițial de la organizația europeană de colaborare în industriei chimice, interesată de soluții mai puțin nocive de protecție a plantelor, apoi finanțată de părțile interesate din industrie. OiB grupează 18 ferme comerciale pilot. Producția vegetală este preponderentă (grâu, cartofi, legume, sfeclă de zahăr), însă multe au și producție animală (porci, găini, vaci).
Participă atât ferme convenționale, cât și ecologice, devenite platforme de testare, laboratoare vii pentru demonstrații și studii de bune practici, vizite de studiu ale factorilor de decizie, politicieni, fermieri, consumatori, cercetători. Fermierii sunt frecvent invitați ca vorbitori. Părțile interesate pot folosi fermele pentru a testa noi idei și practici la scară mică, înainte să fie implementate la scară mare.
Patul biologic (Biobed) este o tehnologie creată într-o astfel de fermă pentru a evita deversările din pesticide. Aceasta constă într-un amestec de 50% paie mărunțite, 25% pământ și 25% turbă, pe un fond de argilă, cu iarbă deasupra. Patul bio îndepărtează pesticidele din apa contaminată care trece prin acesta. Pesticidele reținute sunt ulterior degradate, iar apa tratată este disponibilă pentru a fi eliminată sau reutilizată în condiții de siguranță. Tehnologia s-a răspândit deja în toată Suedia, devenind recomandată în mai multe țări.
Unul dintre fermierii vizitați a comparat evoluția recoltelor. “Este ferma părinților mei, eu locuiesc în altă parte. În Suedia nu avem o industrie a fosforului, iar acum în Ucraina e război, de aceea am ales să folosesc un fertilizator organic, nu unul chimic. Solul este nisipos, însă am obținut recolte decente. Cultiv grâu, secară, fasole, sfeclă de zahăr, iar recolta îmi este cumpărată de trei companii: două private și una publică”.
Un alt proiect îl reprezintă crearea de zone tampon diversificate, de mare biodiversitate. Printre obiectivele OiB se numără rotația sănătoasă a culturilor, un sistem de lucrare a solului care să nu ducă la compactarea acestuia, promovarea și protejarea biodiversității, utilizarea optimă a energiei în ferme, fertilizarea eficientă și ecologică.
“Procesul de reducere a pesticidelor l-am început în Suedia mult mai devreme decât alții. Nu tuturor li se potrivește agricultura organică, așa cum au decretat politicienii, însă vrem să găsim cât mai multe soluții la probleme de mediu; ne axăm pe nutrienți, oferim servicii de consultanță, încercăm să colaborăm, să inițiem proiecte, să comunicăm cu toate categoriile, să ajungem la politicieni . Prin proiectul nostru am reușit să demonstrăm că nu există nicio contradicție între rentabilitate și o bună activitate de mediu în cadrul fermelor”, consideră Lena Holm, coordonator al OiB.
WRAMS GUNNARSTORP
Rudolf Tornerhjelm este proprietarul fermei Wrams Gunnarstorp Gods (WGG), care, împreună cu alte două, Rosendal Gods și Lydinge Gård, au intrat în parteneriat, din 2019, în LyRos Lantbruk HB. Toate practică agricultura conservativă, cultivarea minimă și integrală a solului. Tehnologia agriculturii de precizie este utilizată pentru cele 1.945 ha. Doar patru persoane administrează ferma, alături de alți doi lucrători în timpul perioadelor de recoltare.
Conținutul ridicat de argilă face ca agricultura să fie dificilă. Solul este compactat, iar suprafața rămasă nedeteriorată, maximizată pentru cultivare. Acesta s-a dovedit a fi potrivit pentru agricultura conservativă, prin semănatul direct, fiind aduse îmbunătățiri în modul de acțiune în stratul superior al solului. Însămânțarea culturilor și germinarea nu mai sunt acum probleme mari. Rotirile de culturi preferate sunt grâu de iarnă – culturi de acoperire – ovăz – grâu de iarnă; cultură de acoperire – fasole – grâu de iarnă – rapiță. Unele zone trebuie să fie cultivate și cu culturi de primăvară (orz și grâu).
În 2016, WGG a decis să schimbe gestionarea solului, refăcând cea mai mare parte a sistemului de drenaj. Sistemul de trafic controlat pe teren și agricultura conservativă au avut impact pozitiv asupra solurilor, prin mărirea numărului de râme și a microfaunei, în paralel cu reducerea speciilor de buruieni din câmp. Provocarea majoră pentru viitorul WGG constă în aprovizionarea culturilor cu suficientă apă pentru a face să se dezvolte și să asigure un randament uniform și constant. Un sistem ce va permite irigarea a 500 ha va fi gata în 2025. Acesta va putea să asigure și nutriția culturilor, fiind complet automatizat.
Grija față de mediul înconjurător se reflectă și în producția de biogaz. Demarată împreună cu concernul german E.ON, fabrica de la Söderåsens produce anual 2,5 milioane l de combustibil. Produsele finale sunt gazul metan și dioxidul de carbon, care împreună formează biogazul. Söderåsens Biogas procesează anual 65.000 t de deșeuri organice. Biogazul produs este vândut unei companii care îl distribuie în rețeaua locală de gaze. Produsul rezidual de la instalația de digestie devine îngrășământ biologic, împrăștiat în fermele din apropiere. Datorită îngrășământului produs în acest mod, compania contribuie la reducerea utilizării a 30 t de fosfor extras din mine și a 220 t de azot produs în mod industrial.
“Ne aflăm la a cincea generație de fermieri, am speranța că și următoarea va prelua business-ul. În zonă erau unele dintre cele mai mari mine de cărbuni din Nordul Europei, în direcția agriculturii sustenabile mergem de 10 ani. Dacă nu o vom urma, în curând va fi prea târziu. Noi protejăm pământul: nu umblăm atât de mult cu tractorul, am redus aratul clasic care duce la segmentarea solului în bucăți mari. Cooperăm cu asociațiile de vânători din zonă pentru a proteja fauna, dar și cu dezvoltatorii imobiliari, producătorii industriali, locuitorii, autoritățile, deoarece este important, dacă se fac investiții în zonă, să se protejeze mediul.
Trebuie să ne uităm cu grijă la resurse: va apărea o centrală electrică care să asigure curentul electric, producem energie din biogaz pentru uz propriu, pentru apă vom face un bazin care să o capteze în sezonul rece și să aprovizioneze întreaga zonă pentru a o avea vara, în perioadele de secetă. Atunci nu vom mai lua apa din pământ – vom avea destulă în bazin. Dacă nu vom avea grijă iarna de apă, vedem ce se întâmplă vara. Astfel vom împiedica și eroziunea solului.
În plus, dacă apare un incendiu, elicopterele de intervenție se pot alimenta din bazin. UE ne poate ajuta financiar pentru construirea de sisteme imense de stocare a apei în vederea unor recolte mai bune. Criza alimentară va depinde de cum gestionăm agricultura. Sunt preocupat și de pădurea din jur. Nu uităm de turism: există oameni care închiriază case, poligon de tir, târg de Crăciun cu produse din zonă, avem colaborări cu cluburi de echitație”, spune Rudolf Tornerhjelm.
LEADER
În cadrul programului LEADER s-a născut un proiect care promovează conceptul de circularitate la terenurile agricole (în perioada 2019-2023), cu finanțare națională și europeană. Parteneri în proiect sunt NSVA (Serviciul Public de Apă din Nord-Vestul Scaniei) – proprietar și manager; LT Miljö – lider (planifică toate testele în teren); Ekobalans Fenix AB – producător de pelete;
Hushållningssällskapet – recoltare, analiza randamentelor pentru pelete vs. îngrășăminte chimice; SLU (Universitatea Suedeză de Agricultură) – teste agricole separate la Lönnstorp; cinci agricultori locali – efectuează testele pe propriile terenuri, încearcă diferite echipamente de împrăștiere.
“Am dorit să creăm un lanț complet de recuperat nutrienți și materiale organice din zonele urbane către terenurile agricole. Provocările agriculturii moderne au fost evidente, aceasta fiind dependentă de îngrășăminte minerale fosile și provocând indirect emisii de gaze cu efect de seră (în special din cauza producției de îngrășăminte azotate), adăugarea de nutrienți suplimentari în mediu. Ar fi benefică recuperarea nutrienților din zonele urbane în produse de fertilizare deoarece ar contribui la crearea unei economii circulare pentru îngrășăminte.
Cu toate acestea, fracțiunile de nutrienți recuperate trebuie să satisfacă nevoile agricultorilor: să fie curate de metale grele, poluanți organici. Produsul fertilizant obținut din nutrienții recuperați trebuie să poată fi utilizat în cadrul culturilor agricole existente pentru împrăștierea îngrășămintelor, adică să nu necesite echipamente speciale sau multă muncă suplimentară”, explică inițiatorii proiectului.
Ekobalans Fenix a testat noul sistem de recuperare în cartierul Oceanhamnen din Helsingborg (ape uzate cu separare la sursă) în care apa de toaletă și zona de deșeuri alimentare au fost colectate în conducte separate. Din aceste fracții curate, Ekobalans a creat pelete formate din 50% de deșeuri organice recuperate și 50% fracțiuni minerale recuperate. Peletele sunt verificate de fermieri în timpul sezoanelor agricole. Ei testează cât de bine se împrăștie peletele (uniformitate, prăfuire, colmatare).
Hushållningssällskapet și SLU evaluează randamentul peletelor în raport cu un îngrășământ mineral fosil. Cercetările au demonstrat că nutrienții din pelete oferă randamente mai bune în comparație cu îngrășământul fosil. După încheierea proiectului, peletele vor fi introduse pe piața regională, iar inițiatorii săi sunt convinși că acest lucru va deschide calea către o agricultură mai puțin dependentă de îngrășămintele chimice și o recuperare curată a nutrienților din apele uzate urbane către terenurile agricole.
“Din păcate, nu avem resurse nelimitate pe planetă, vedem că sunt probleme în toate statele. În Suedia, ca și în alte țări, s-au închis multe fabrici de îngrășăminte chimice odată cu creșterea prețurilor la energie, materie primă, apoi războiul din Ucraina; oricum, reducerea acestor îngrășăminte era deja o tendință. Ceea ce facem noi, în acest proiect, este să extragem nutrienții și să introducem în terenurile agricole, prin intermediul acestor pelete, ceea ce lipsește din sol: fosfor, azot, materii organice”, spune Niklas Froborg, COO al Ekobalans.
RECOLAB
Orașul suedez Helsingborg derulează proiectul de reînnoire H+, care leagă cartierele de centru, în paralel cu îmbogățirea mediului de viață prin transformarea fostelor situri industriale în spații de locuit moderne și verzi. Cartierul Oceanhamnen, din zona portului, găzduiește un sistem inovator de gestionare a deșeurilor și a apelor uzate pentru 320 apartamente și mai multe clădiri de birouri, cu 1.800 de persoane.
Apele de toaletă (negre), deșeurile organice de bucătărie și menajere sunt colectate și tratate separat, urmărindu-se recuperarea maximă a resurselor. Sistemul local de tratare Oceanhamnen este situat la stația de epurare a apelor uzate din Helsingborg, fiind gestionată de partenerul de proiect NSVA. RecoLab (laborator de recuperare cu instalație de testare) și un showroom educațional sunt integrate în complexul cu stația de tratare.
RecoLab este atât un loc de întâlnire, cât și de testare pentru cercetare-dezvoltare. Acesta efectuează cercetări pentru recuperarea resurselor din apele reziduale separate, dar și inovații în cadrul întregului lanț de tratare a apelor uzate. RecoLab nu se concentrează doar pe aspectele tehnologice, ci și pe comunicarea cu utilizatorii finali pentru acceptarea conceptului și produselor sale.
Diferite tehnologii inovatoare sunt combinate pentru a atinge obiectivul de a obține o recuperare eficientă a nutrienților. Conceptul Run4Life, cu finanțare din partea programului UE Orizont 2020 pentru cercetare și inovare, mai este aplicat la Gent (Belgia), Sneek (Olanda) și Vigo (Spania). Pentru prima dată vor fi recuperați nutrienții din fluxurile de deșeuri menajere din peste 100 de locuințe.
Cele patru orașe partenere studiază, în colaborare cu producătorii de îngrășăminte, aplicarea practică în agricultură a produselor rezultate. Cum funcționează proiectul la Helsingborg? Noile locuințe și clădiri de birouri din Oceanhamnen sunt racordate la un sistem cu trei țevi separate de canalizare. Întâi de toate, toaletele sunt echipate cu un sistem de colectare prin vidanjare pentru apele uzate. Astfel, WC-urile folosesc doar 1 l de apă la fiecare spălare, ceea ce reduce semnificativ consumul în comparație cu sistemele standard.
O altă inovație o reprezintă mașinile de tocat pentru deșeuri organice instalate în bucătării, conectate la o canalizare separată de joasă presiune. Apele gri, care provin de la dușuri, mașini de spălat, sunt colectate în a treia conductă. Deșeurile organice din bucătărie și apele negre concentrate sunt transportate la stația de tratare, unde fluxurile sunt tratate în reactoare separate pentru digestie anaerobă. Biogazul produs este procesat în centrala orașului, fiind utilizat drept combustibil pentru transportul public sau iluminatul public. Nămolul rămas este deshidratat și utilizat ca fracțiuni separate de îngrășăminte organice (fosfat, azotat).
“Important e să răspândim ceea ce facem la RecoLab în toată lumea. Vrem să curățăm apa care vine din blocuri și birouri, să tratăm nămolul ca să extragem fosfor și azot, să facem mai multe zone verzi, iar pe acoperișul stației de epurare să avem plante și chiar un restaurant, să devenim astfel o zonă publică foarte căutată.
Trebuie să atragem atenția asupra apelor uzate dacă vrem să fim verzi și durabili, iar acestea să devină apă potabilă. Putem produce biogaz ca marile fabrici, ne pliem pe direcția europeană. Vrem ca 80% din apa uzată să devină recirculată, cu o calitate de apă potabilă. E important să convingem oamenii politici de la vârf să aibă încredere în această direcție.
De fapt avem multă apă în orașele noastre, doar trebuie să știm cum o folosim. Am putea să economisim o grămadă de bani dacă am recupera apele gri din cele negre. Vizăm inclusiv recuperarea apei din urină pe navele de croazieră, companiile din domeniu se arată interesate. Ar fi un mare câștig pentru mările și oceanele lumii, nu am mai arunca dejecțiile direct în ele. De altfel, pentru proiectul nostru am luat chiar “Oscarul Apelor” – Global Water Awards”, explică Amanda Haux, Business Developer la RecoLab / NSVA.
SODERVIDINGE GARD
Administrată de familia Nordmark de șase generații, Södervidinge Gård este cel mai mare producător de verdețuri cu frunze mici (baby leaf) din Scandinavia. Acestea sunt similare cu “surorile” lor mai mari, cu diferența că pot fi culese mai repede. Unul dintre angajamentele fermei este reducerea utilizării pesticidelor, mai ales prin tehnologie. Apa de irigare folosită este purificată atât printr-un filtru de particule, cât și prin un filtru UV înainte de a intra în contact cu legumele.
Aici se cultivă în special rucola, spanac mic, salată romană și sfeclă roșie. Ferma înglobează 500 ha de teren cultivat (65 ha în sistem ecologic), de la soluri ușoare la argile intermediare. Södervidinge Gård produce 2.500 t de astfel de verdețuri pe sezon. 600 t de legume spălate, tăiate și proaspete, gata de utilizare sunt vândute lunar. La fermă se obțin două recolte anuale pe aceeași suprafață, diferența de la semănat la recoltare fiind de 4-5 săptămâni. Recoltarea se face cu patru mașini și două echipe: 2 tone/echipă pe oră.
80% din recoltă merge la compania-soră, Vidinge Grönt, iar producția este vândută pe piața locală și în străinătate (Italia, Spania, Marea Britanie, Franța). Afacerile sale anuale s-au ridicat la 6 milioane de euro. 40 de angajați activează în sezon, dintre care numai patru pe tot parcursul anului. 60% dintre ei sunt aici de peste opt ani, mulți provenind din Țările Baltice și Ucraina. Li se solicită cunoștințe de limba engleză și li se formulează descrieri clare ale postului, fiind în vigoare un contract colectiv de muncă.
“Eu sunt a cincea generație de fermieri, am reușim să creăm o companie mai eficientă față de altele din acest domeniu în Europa. Avem o rotație a culturilor, nu folosim chimicale pentru buruieni, nu le luăm cu mâna, însă avem mașini speciale pentru acestea. Nu distrugem solul, încercăm să avem propria apă pentru că ne costă 2.500 de euro ca să irigăm un hectar. Folosim apa de la spălatul legumelor pentru udarea culturilor”, rezumă Per Nordmark.
“Nu sunt de acord cu subvenția pe hectar, aceste fonduri mai bine s-ar da pentru dezvoltare, achiziția de utilaje agricole noi, performante. Încercăm să evităm muncile extenuante pentru personalul uman pentru că este tot mai greu de găsit”. În apropierea fermei s-a dezvoltat și unitatea de ambalare, o investiție de 2,4 milioane de euro, cu 250 de angajați. Aceasta scoate produse marcă proprie sau ale mărcilor private, în cantități de 50-500 g: salate simple, cu carne, mixte. “Anul trecut a fost unul foarte dificil, însă am revenit pe drumul cel bun. Suntem o organizație de producători, în rețea cu mai mulți producători din Italia, Franța, astfel reușim să acoperim cererea în perioadele în care unii sau alții nu avem cantitățile solicitate”, spune întreprinzătorul suedez.
BJALLERUPS MASKINSTATION
Ferma Bjällerups Maskinstation, administrată de Ola Drevås, cultivă sfeclă de zahăr, grâu, orz de malț, secară și canola (hibrid de rapiță) pe 1.000 ha, utilizând distribuția de precizie a îngrășămintelor minerale cu ajutorul Soyl AB, companie specializată în scanarea câmpurilor și producerea de hărți pentru însămânțarea și distribuirea îngrășămintelor. Drevås are alături doar doi lucrători cu normă întreagă. Grâul și secara sunt vândute morii locale (Lilla Harrie Valskvarn), canola, Cooperativei Lantmännen, iar sfecla de zahăr, companiei Nordic Sugar.
“Am prins experiență în agricultura din SUA, apoi în Ucraina, unde cultivam roșii împreună cu soția mea, am decis să plecăm din pricina corupției; am fost inspirați – acum totul este distrus. Din păcate aici este un climat arid, un sol pietros, ne dorim ploaia foarte mult. Ceea ce mă ajută foarte mult în gestionarea fermei este să am o contabilitate bună, astfel încât să pot avea un bun control asupra bugetului.
Mă sfătuiesc cu specialiștii pentru a lua decizii în ceea ce privește investițiile și vânzarea culturilor. De altfel, am fost dați ca exemplu în Olanda, Germania, în privința sfeclei de zahăr. Implicăm și tehnologia: tractoriștii iau decizia în teren în funcție de ce le arată monitoarele din cabină despre conținutul solului în potasiu, magneziu, se folosesc de imaginile din satelit. Altfel am arunca o grămadă de bani pe nutrienți”, spune Ola Drevås.
Recoltă în 2022
- Grâu: 10,4 tone / ha
- Orz de malț: 9,7 tone / ha
- Secară: 10 tone / ha
- Canola: 4,3 tone / ha
- Sfeclă de zahăr: 90 tone / ha
Venituri anuale
- 2020: 1,2 milioane euro
- 2021: 1,5 milioane euro
- 2022: 1,7 milioane euro
Din cauza secetei din acest an, proprietarul se așteaptă la o scădere de 35% a recoltei, însă aceasta nu l-a împiedicat să achiziționeze, din fonduri proprii, un pulverizator Horsch, de 36 m, cu o capacitate de 8.000 l, care utilizează o nouă tehnică specială. Printre investițiile realizate cu ajutorul fondurilor europene se numără un hambar (cu atelier, depozit de produse chimice, loc pentru umplerea pulverizatorului). Finanțarea UE s-a ridicat la 85.000 de euro. În ultimii ani compania a primit mici subvenții europene legate de tehnici agricultură de precizie aplicate în cadrul fermei. Planurile vizează un sistem de irigații eficient pentru a putea face față mai bine perioadele viitoare de secetă.
Strategia agricolă a Suediei
Sectorul agricol din Suedia funcționează într-un climat nordic cu un număr limitat de culturi și cu un sector al lactatelor de mari dimensiuni. Agricultura reprezintă sub 1% din produsul intern brut al țării. Lactatele și carnea de vită reprezintă 30% din producție; sectorul vegetal 40%; porcinele, păsările de curte și horticultura 30%.
Suedia este caracterizată de distanțe mari de transport și de o populație puțin numeroasă, zone slab populate, cu 60% din populație care trăiește în regiuni rurale și intermediare. 10% din suprafață este utilizată pentru agricultură și jumătate din aceste terenuri au constrângeri naturale sau specifice zonei. 70% din suprafața Suediei este acoperită de păduri. În Suedia există 59.000 de ferme, cu o dimensiune medie de 50 ha.
Strategia Suediei vizează creșterea productivității, a viabilității și a competitivității sectorului agricol sectorului agricol, protejând bunăstarea animalelor și protecția mediului și climei. Creșterea producției de alimente este altă prioritate. Strategia își propune să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale pentru ca să fie locuri atractive de a trăi și munci.
Producătorii primari sunt organizați în principal în cooperative, care integrează și procesarea alimentelor. Sectorul fructelor și legumelor este mai fragmentat. Strategia suedeză stimulează colaborarea între producătorii primari pentru a le consolida poziția în lanțul valoric. Strategia planul urmărește stimularea sectorului apicol în vederea creșterii numărului de apicultori profesioniști.
Printre provocările din Suedia se numără distanța multor zone rurale până la cel mai apropiat oraș și densitatea scăzută a populației. O problemă prioritară este continuarea dezvoltării acestor zone rurale pentru a le face mai atractive și mai dinamice. Planul va asigura intrarea de noi fermieri în acest sector.
Finanțarea agriculturii în Suedia
(total, UE, bugetul național)
- Plăți directe 3,4 mld. euro 3,4 mld euro –
- Sprijin sectorial 31 mil. euro 28 mil. euro 3 mil. euro
- Dezvoltare rurală 2,6 mld. euro 1,1 mld. euro 1,5 mld. euro
Obiective de mediu și climatice în cadrul dezvoltării rurale: 658 mil. euro
Programe ecologice în cadrul plăților directe: 679 mil. euro
Programul LEADER: 92 mil. euro
Sprijin complementar redistributiv pentru venit 171 mil. euro
Tinerii fermieri (reînnoirea generațiilor) 103 mil. euro
Sursa: DG Agri
Călin POENARU
(Suedia)
